Mesajul Președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, prof.univ.dr. Nicu Marcu la Conferința „Cercetarea ştiinţifică în domeniul financiar. Provocări şi soluţii”, București, 28 octombrie 2021

Doamnelor și domnilor, distinși invitați, stimați colegi,

Mă bucur să constat o prezență consistentă la această conferință, chiar și în condițiile organizării în format digital, online.

În scurta mea intervenție pornesc de la un discurs din primăvara acestui an, susținut de către Christine Lagarde în cadrul conferinței Comisiei Europene asupra Directivei privind raportarea durabilității corporative. Aceasta sublinia faptul că tranziția ecologică europeană oferă o oportunitate unică de a construi o piață de capital care să depășească granițele naționale. În opinia președintei Băncii Centrale Europene,  integrarea piețelor de capital ar ajuta astfel la creșterea rezilienței, deoarece încurajează europenii să investească în datorii suverane și capitaluri, indiferent de considerentele țării de origine. Premisa acestei reușite este explicit formulată astfel: "Atunci când tehnologia și finanțele se unesc în jurul unui scop comun, consecințele pentru uniunile monetare pot fi de mare anvergură”.

Exprimat în contextul eforturilor europene de redresare economică, ca urmare a pandemiei, discursul la care m-am referit încurajează abordarea provocărilor pe care situația sanitară mondială le aduce economiei europene ca oportunități de a folosi noile tehnologii și finanțele în scopul creșterii durabile. Dincolo de optimismul nedisimulat, această abordare invită atât economiștii cât și pe cercetătorii din domeniul analizei financiare în a se concentra asupra soluțiilor tehnologice care pot asigura dezvoltarea economică durabilă a Uniunii Europene în contextul provocărilor macroeconomice globale. Deși pandemia COVID-19 este încă în desfășurare, dezvoltarea viitoare a tehnologiei în domeniul financiar și implementarea galopantă a digitalizării aduc garanții consistente de revigorare a economiei globale.

Pornind de la aceasta poziție teoretică, consider că cercetarea academică din domeniul financiar trebuie sa facă din exigențele digitale ale Industriei 4.0 cheia de boltă a edificiului său teoretic. Alianța între tehnologie și finanțe consolidează atât versantul comprehensiv, cât și cel normativ al cercetării academice în domeniul financiar. Astfel, digitalizarea serviciilor financiare și prelucrarea datelor pe care ea le oferă ne permite să înțelegem limitele social-economice ale proiecțiilor macroeconomice, dar ne oferă și cadrele teoretice pentru o abordare pro-activă a viitorului economic global.

Digitalizarea mi se pare o exigență atât în practica cât și în teoria financiară. Pornind de lectura recentă a unui articol intitulat COVID-19 și finanțele: Agenda pentru cercetării viitoare, al profesorului american John W. Goodell de la Universitatea din Akron, consider ca această asociere între tehnologie și finanțe de care și doamna Lagarde vorbea, se poate articula și în jurul următoarelor 4  registre de cercetare complementare:

1) Cercetări  vizând anticiparea și gestionarea de o manieră proactivă a impactului economic al pandemiilor;

2) Cercetări vizând limitarea impactului economic al pandemiilor asupra sectorului bancar și al asigurărilor;

3) Cercetări vizând limitarea impactului economic al pandemiilor asupra politicilor publice în materie de resurse fiscale și financiare;

4) Cercetări vizând a limita impactul economic al pandemiilor asupra finanțării și a capitalului. 

Așa cum putem constata, modelul tradițional de servicii financiare offline a fost sever restricționat. Din această cauză, multe instituții financiare s-au grăbit să adopte servicii online ce au permis nu doar revigorarea lor economică, dar și noi oportunități în materie de produse și servicii. Noi operațiuni și procese au început să completeze ofertele instituțiilor financiare atât pentru persoane fizice, cât și pentru clienți corporate sau instituții publice. În paralel, sectorul asigurărilor a asumat transformarea digitală consolidându-și infrastructura digitală existentă. Toate aceste transformări vin însă și cu riscuri tehnologice asociate, precum ezitările clienților în materie de securitate online sau problemele legate de protecția datelor cu caracter personal. Cercetarea academică în domeniul financiar nu poate rămâne indiferentă în fața acestor fenomene.

1) În primul rând, cercetarea financiară de nivel academic nu ar trebui să neglijeze ideea că pandemii precum COVID-19 sunt previzibile și riscurile asociate apariției lor pot fi parțial controlate. Încurajate prin progresele tehnologice în materie de exploatare a datelor digitale, analizele cantitative pot produce modele teoretice capabile să identifice de o manieră mai precisă ocurența acestui tip de eveniment global, dar și de a indica metodele instituționale de gestionare ce se impun.

2) În al doilea rând este vorba despre cercetări menite să modeleze reziliența financiară a băncilor și firmelor de asigurare în fața efectelor socio-economice ale pandemiei. Vulnerabile în perioadă de pandemie din cauza probabilității unor falimente sau a împrumuturilor neperformante, băncile și instituțiile de asigurare mizează pe rezultatele cercetării academice pentru a mobiliza resurse tehnologice, analitice și teoretice suplimentare în materie de gestionare a riscului. Departe de a se rezuma la a fi un simptom structural al fragilității economiei globale, criza financiară indusă de pandemii poate fi privită și ca o LEBĂDĂ NEAGRĂ  ce știe sa folosească o descoperire întâmplătoare pentru descoperirea de noi oportunități economice și financiare. Și asta în ciuda opiniei cunoscutului economist Nassim Taleb, autor al celebrei teorii a Lebedei Negre.

3) Creșterea riscului investițiilor în contextul pandemiei a exacerbat vulnerabilitatea modelelor de capitalizare tradițională a întreprinderilor prin emiterea de acțiuni. Nu este deci deloc de mirare că cercetătorii din domeniul financiar sunt chemați să găsească noi soluții, algoritmi și procedee în materie de capitalizare a întreprinderilor în contextul unei economii globale digitale. Dacă utilizarea monedelor digitale este încă destul de ezitantă, proliferarea practicilor de banking online și a tehnologiei aflate în spatele sistemelor Blockchain este posibil să reprezinte o revoluție în materie de investiții transnaționale.

4) Ca orice dezastru natural de proporții, pandemia Covid-19 a avut un impact serios nu doar asupra sistemelor de sănătate naționale, ci și asupra încrederii cetățenilor în capacitatea guvernanților de a gestiona convingător efectele socio-economice ale pandemiei. În acest sens, cercetările academice în domeniul financiar au un rol determinant în orientarea politicilor guvernamentale în tip de pandemie, astfel încât alocarea resurselor sa poată fi făcută în acord cu nevoile determinate de criza socio-sanitară și nu pe alte considerente. Fără o astfel de abordare responsabilă, efectele financiare ale pandemiei vor antrena mai devreme erodarea durabilă a capitalului social și subminarea încrederii publicului în instituțiile democratice.

Din acest motiv, în încheiere aș vrea să subliniez faptul că cercetarea academică în domeniul financiar are datoria socială sa exploateze tehnologiile digitale pentru a asigura o educație economică a cetățenilor. Am convingerea că poate doar astfel, frustrările economice ale pandemiei nu ar putea fi exploatate de mișcări populiste.

Prof. Univ. Dr. Nicu Marcu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară

București, 28 octombrie 2021