Interviu acordat de președintele Autorității de Supraveghere Financiară, prof.univ.dr. Nicu Marcu, revistei Piața Financiară

Avem nevoie de o Autoritate puternică, profesionistă și respectată

 Coperta pf 29122020

 

29.12.2020

 

Cum ar putea fi caracterizată evoluția importantelor piețe pe care ASF le supraveghează, în primele trei trimestre ale acestui an, an care a venit cu o surpriză atât de neplăcută pentru toată lumea: criza pandemică? Care au fost costurile, dacă tragem linie la 30 septembrie 2020?

Dincolo de impactul negativ pe care orice criză îl are în piețele financiare și care este întors pe toate fețele și ultra-mediatizat, aș dori totuși să mă opresc asupra unor aspecte care nu se văd la o primă analiză. Dacă-mi permiteți o figură stil, este nevoie de o ”radiografie” atentă pentru a releva și anumite părți pozitive ale acestei situații atipice pe care o traversăm în această perioadă. Cred că filosofia cea mai potrivită, în momente de acest gen, este să privim partea plină a paharului.

M-aș opri asupra unui aspect extrem de important, în opinia mea, care a fost generat de criza sanitară pe care o traversăm: accentuarea digitalizării. Distanțarea socială a stimulat creativitatea în această zonă și lucruri pe care nu le credeam posibile acum un an de zile, iată că astăzi se întâmplă. Putem să lucrăm foarte bine de acasă, putem să facem conferințe și ședințe online, iar inovațiile tehnologice în zona financiară sunt din ce în ce mai prezente și mai pline de substanță. Firmele au fost nevoite să inventeze noi modele de business pentru a fi foarte aproape de clienți într-o perioadă în care, paradoxal, trebuie să păstrăm distanța. Aceste noi provocări au stimulat energii latente și cred că pe termen mediu și lung beneficiile generate de această situație dificilă și nemaiîntâlnită, pe care o traversăm, vor fi cu siguranță extrem de valoroase. Lumea se schimbă cu o viteză fantastică și trebuie să acceptăm că tehnologia și digitalizarea vor fi prezențe constante în viața de zi cu zi, dar și în zona financiară a existenței noastre. În calitate de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară trebuie să subliniez și faptul că implementarea cu viteză a tehnologiei va presupune, negreșit, și apariția unor vulnerabilități. Va trebui, la rândul nostru, să devenim foarte creativi și inventivi pentru a fi întotdeauna cu un pas înaintea riscului. Ceea ce este, nu-i așa, foarte provocator.

Revenind la piețele pe care le supraveghem: acestea au arătat o bună reziliență șocurilor care au lovit economia românească în acest an, provocate de pandemia COVID-19. Perioada martie – aprilie a fost marcată de efectul incertitudinii, piețele de capital înregistrând scăderi bruște pe fondul unei volatilități în creștere și a efectelor de contagiune. Situația nu a durat foarte mult, piețele asimilând șocul și stabilizându-se. Impactul pe termen scurt s-a resimțit mai puternic în industria fondurilor de investiții care a înregistrat ieșiri nete de capital în luna aprilie, ulterior fluxul acestora revenind pe teritoriu pozitiv. Nici piața asigurărilor nu a fost afectată negativ, principalii asigurători neavând expuneri semnificative pe produse influențate direct de restricțiile pandemiei. În ceea ce privește sistemul de pensii private, acesta a făcut față provocărilor chiar și în condiții adverse, obținând în continuare profit pentru participanții săi. Adevăratele costuri se vor dezvălui pe termen mai lung, întrucât asistăm la o perioadă de modificări structurale ale economiei, așa cum o știam. Deși piețele financiare nebancare s-au adaptat bine contextului, rămâne de văzut dacă și cum se vor transmite pe viitor șocuri din economia reală, întrucât momentul maxim al crizei nu a trecut încă și există numeroase incertitudini cu privire la evoluția sanitară și la impactul economic al acesteia.

Şi dat fiind faptul că e primul interviu acordat publicaţiei noastre, v-aş întreba şi care ar fi cele mai importante obiective pe care vi le-aţi propus în acest prim mandat de preşedinte al ASF?

Știu că este primul interviu pe care-l acord publicației dumneavoastră și vă mulțumesc pentru această oportunitate. În principiu, am trei mai direcții de acțiune: întărirea capacității instituționale a Autorității de Supraveghere Financiară, dezvoltarea piețelor pe care le reglementăm și le supraveghem și protejarea drepturilor și intereselor consumatorilor.  Știu că poate sună un pic a clișeu, dar aceasta este esența activității noastre și nu putem să mergem mai departe dacă nu respectăm aceste principii de bază.

În primul rând, avem nevoie de o Autoritate puternică, profesionistă și respectată. Doar așa vom putea să ne ducem la îndeplinire cu succes proiectele pe care le aveam în derulare cu entitățile din piață. De aceea, avem nevoie de angajați foarte bine pregătiți care să acopere toate funcțiunile Autorității. Doar prin profesio­nalism vom putea impune respectul cuvenit. Nu există altă soluție.

Dincolo de misiunea noastră de a supraveghea și de a controla piața financiară non-bancară, vrem să fim și un partener al companiilor care activează în acest domeniu. Suntem conștienți că dacă vom avea companii solide, atunci și piețele vor fi stabile și cu mare potențial de dezvoltare.

Ajungând și la ultimul, dar nu la cel din urmă capitol: protecția drepturilor consuma­torului, cred că cea mai eficientă metodă de a proteja un consumator este educația. Educația financiară. De aceea, Autoritatea pe care o conduc pune mare preț pe această activitate, pe care vrem să o ducem la un nivel superior și prin implicarea Institutului de Studii Finan­ciare, care ne poate oferi expertiză pe această zonă. Autoritatea trebuie să aibă o contribuție semnificativă în sporirea nivelului național de educație economico-financiară.

Care ar fi și cele mai importante obiective pentru ASF în perioada 2021-2023?

Obiectivele ASF pentru perioada 2021 – 2023 sunt privite în contextul noilor realități și provocări aduse de situația Covid-19 în cadrul piețelor financiare nebancare. Practic, nu putem să nu luăm în seamă acest aspect, atunci când vorbim despre obiectivele, dar și despre activi­tatea autorității pentru perioada următoare.

Astfel, cum arătam mai sus, digitalizarea și inovația tehnologică devin o prioritate în contextul obiectivului general de consolidare a stabilității financiare, pentru sustenabilitatea și reziliența piețelor financiare nebancare.

Definitivarea strategiei privind tehnologia informației și modernizarea sistemelor infor­matice ținând cont de cele mai recente dezvoltări și tendințe în domeniu reprezintă o prioritate pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară și o cerință esențială, nu doar pentru îmbunătățirea activităților de supraveghere, reglementare și autorizare, ci și pentru a asigura standarde ridicate de profesionalism și a ține pasul cu progresele de care beneficiază piețele.

De asemenea, pentru a consolida stabili­tatea financiară și pentru a aplica o politică macro-prudențială sănătoasă și eficientă, Autoritatea de Supraveghere Financiara va asigura cadrul adecvat necesar supravegherii și funcționării eficiente a piețelor financiare din sectorul instrumentelor și investițiilor finan­ciare, asigurări-reasigurări și sectorul siste­mului de pensii private. Misiunea Autorității are ca repere esențiale protejarea intereselor și drepturilor consumatorilor produselor finan­ciare specifice piețelor nebancare, dezvoltarea acestor piețe, asigurarea transparenței și a stabilității lor sistemice.

Iată că în contextul pandemiei Covid-19, s-a demonstrat că nu există rețete perfecte, nici pentru business, nici pentru autorități, fapt care a condus la nevoia de adaptabilitate, pentru a face față provocărilor continue. Astfel, adapta­bilitatea devine una din condițiile necesare și primordiale pentru a continua să existăm și să facem ca “roata să se învârtă“, fie noi, ca autoritate, fie din perspectiva de busi­ness a entităților reglementate și supravegheate sau a consumatorilor de produse financiare.

Totodată, ASF continuă demersurile în cadrul procesului de actualizare și armonizare a cadrului legislativ, atât sectorial, cât și integrat. Mai mult, implicarea în cadrul orga­nis­melor europene rămâne o prioritate, cel mai important program în acest sens fiind Uniunea Piețelor de Capital (CMU).

Toate cele enumerate mai sus au ca parte componentă comună și intrinsecă consolidarea încrederii în piețele de produse financiare nebancare, astfel încât educația financiară și protecția consumatorului ocupă un loc important în economia activității autorității.

Dacă ar fi să căutăm un numitor comun între piețele supravegheate de ASF, unul potențial ar fi noțiunea de ”încredere”, după cum tocmai ați arătat.  Cum pot fi gestionate panica și încrederea în situații de criză de genul pandemiei?

Pandemia actuală este un context nou, dar principiile de gestionare a crizelor se aplică în continuare indiferent de domeniul în care aceasta se manifestă. Încrederea este un pilon important, care se bazează pe transparență și pe o bună comunicare cu părțile implicate și cu consumatorii. De asemenea, autenticitatea, capa­citatea de adaptare și abilitatea de a acționa sunt alți piloni reprezentativi. O bună analiză a riscurilor, a impactului acestora precum și a eficacității soluțiilor propuse în scopul identifi­cării variantei optime la fiecare moment țin de posibilitatea de a acționa rațional și calm, eliminând panica sau efectele nocive ale aces­teia. Până în prezent, piețele financiare au avut o evoluție favorabilă și o bună reziliență în contextul actual, iar noi suntem pregătiți de a acționa în continuare în vederea susținerii acestora și diminuării oricăror efecte negative care ar putea apărea din incertitudinea referi­toare la evoluția acestei crize.

Apoi, știm cu toții că piețele financiare sunt foarte ”emotive”, dacă-mi permiteți această licență de exprimare. Iar în perioade de criză, emoționalul devine tot mai pregnant în rândul investitorilor. Aș putea spune că până în prezent piețele au reacționat relativ bine, firesc, cu perioade de scădere și de revenire, normale pentru o situație de criză.

Încrederea și panica, despre care vorbiți dumneavoastră – eu i-aș spune mai degrabă reticență – sunt două noțiuni subiective, care variază în funcție de anumiți factori obiectivi. Pare un pic paradoxal, dar în realitate așa este. Prin urmare, cele două stări sunt în echilibru aproape întotdeauna. După perioade de reti­cență, negreșit vor urma perioade de încredere și invers. Piața are mecanismele ei prin intermediul cărora reușește să regleze aceste lucruri. De preferat ar fi ca investitorul să nu reacționeze la primul impuls.

Aș începe periplul printre piețele supravegheate cu piața de capital. Sunt mulți care continuă să spună că piața de capital românească a evoluat sinusoidal, fiind mai degrabă un pariu pierdut al României ultimilor 30 de ani. Cât adevăr și cât neadevăr conține o astfel de ”zisă” destul de încetățenită? Putea fi folosită mai mult BVB în procesul de privatizare?

Uitându-ne în urmă, ne amintim că Bursa de Valori București a continuat, prin redeschiderea sa în anul 1995, o tradiție începută încă din 1882. În acești ultimi 25 de ani, piața de capital din România a cunoscut diverse perioade de dezvoltare, unele mai zbuciumate, altele mai dinamice, direct conectate la evoluțiile și constrângerile econo­mice ale vremurilor: privatizarea în masă din anii 90, scandalurile financiare și recesiunea ce au urmat la finalul anilor 90, revenirea economiei după anii 2000 concomitent cu acceptarea României în structurile interna­ționale partenere (NATO, UE), adoptarea acquis-ului comunitar și transpunerea legis­lației europene, criza financiară din perioada 2007 – 2008 urmată de criza datoriilor suve­rane, redresarea economiilor, și, nu în ultimul rând, traversarea pandemiei actuale. Trecând prin toate aceste etape, Bursa de Valori București a ajuns să își consolideze mecanis­mele și apartenența europeană, evoluând în strânsă conexiune cu principalele piețe europene și globale.

Să nu uităm că piața de capital din România a evoluat în ton cu țara. Este un adevăr pe care trebuie să-l rostim. Nu poți avea o bursă prosperă atât timp cât economia nu este performantă.  Dincolo de acest aspect, noi am avut de recuperat și mai avem încă, neajun­surile unei jumătăți de veac de comunism. Bursa este laitmotivul capitalismului, iar România nu avea cum să facă pasul atât de repede către piața de capital după 50 de ani de economie centralizată. Este firesc.

30 de ani raportați la scara istoriei antre­prenoriatului înseamnă puțin. Cultura finan­țării unei companii prin bursă este un proces care se deprinde poate în câteva generații. Sigur, întotdeauna putea fi mai bine, dar acum trebuie să privim înainte. Lamentările nu-și mai au rostul.

Este bine știut faptul că Bursa de la București a obținut statutul de piață emergentă, iar A.S.F. are în lucru strategia pieței de capital, în parteneriat cu Ministerul de Finanțe și cu asistența OECD. Vă pot spune că abordăm cu toată seriozitatea chestiunea pieței de capital și eu am convingerea că într-un orizont de timp rezonabil veți vedea schimbări esențiale în ceea ce privește evoluția Bursei. De altfel, echipa care conduce în prezent Bursa de Valori din București este alcătuită din buni profesioniști ai pieței de capital pe care eu îi apreciez.

Câștigarea statutului de piață emergentă aduce cu sine deschiderea unor noi perspective de evoluție pe termen lung, prin care rolul primordial al bursei de finanțator al economiei reale poate fi îmbunătățit. Poate că piața de capital putea fi utilizată mai bine în trecut, dar ceea ce contează cel mai mult este modul în care vom valorifica oportunitățile viitoare. Iar pentru aceasta este nevoie de un dialog deschis între toate părțile implicate, care au demonstrat deja că pot susține eforturi comune în vederea atingerii unor obiective naționale strategice, respectiv cel de piață emergentă.

Evident, nu putem vorbi despre o bursă puternică fără emitenți de calibru și fără investitori instituționali de anvergură. Vă pot asigura că în strategia pe care o elaborăm avem în vedere mecanisme și proiecte pentru a ajunge la aceste deziderate.  Sper și îmi doresc ca într-o bună zi să putem intra în competiție cu bursele puternice din regiune.

Dacă ar fi să facem comparații cu celelalte burse, de dimensiuni mai mici (Varșovia, Budapesta, Atena) sau mai mari (Frankfurt, Paris, New York sau Londra) ce ar releva acestea? Cum ar putea ajunge BVB un hub regional? Cum și când poate ajunge BVB la o dimensiune și notorietate de nivelul celei de la Varșovia?

BVB este amplasată într-o zonă în care poate avea avantaje strategice pe termen lung, având premisele necesare să devină un hub regional pentru celelalte piețe financiare din sud-estul Europei. Așa cum am mai spus în trecut, pentru acest lucru este necesară îmbu­nătățirea lichidității, diversificarea emitenților și o implicare mai mare a statului român la dezvoltarea sectorului financiar. Toate acestea împreună cu o strategie aplicată a BVB pot consolida rolul pieței de capital în regiune contribuind de asemenea la creșterea economiei precum și la atragerea mai multor investitori instituționali locali și internaționali. Cu toate mecanismele prezente in piața de capital locală, asumând că și Contrapartea Centrală va începe să funcționeze de anul viitor, BVB poate face diferența si poate atrage listări  din regiune pe platforma de la București.

Septembrie 2020 ar fi trebuit să fie un moment de cotitură pentru BVB, România trecând în rândul piețelor emergente și intrând astfel pe radarul marilor investitori. A fost pregătită BVB pentru acest salt? Are ea ce oferi unor astfel de investitori? Ce și cum poate câștiga, acum când contextul  internațional rămâne unul tulbure?

BVB împreună cu stake-holder-ii pieței de capital din România s-au pregătit intens pentru acest moment, nu doar din punct de vedere al parametrilor cantitativi referitori la capitalizare și lichiditate, dar și calitativ, vizând în special: facilitarea procedurilor de tranzacționare pentru investitorii străini, creșterea transparenței, implementarea unor coduri de guvernanță și a unor standarde unanim acceptate, înlăturarea dificultăților birocratice, popularizarea instru­mentelor financiare către sectorul retail și IMM și nu în ultimul rând promovarea atât a acțiunilor cât și a instrumentelor cu venit fix. Contextul internațional actual, fără precedent în istoria recentă, ne determină să fim flexibili, conectați și receptivi. Există sectoare econo­mice care au avut puternic de suferit și care încă suferă în urma restricțiilor generate de această pandemie. Pe viitor, bursa ar putea contribui mai mult la finanțarea companiilor, în special a IMM-urilor, care au nevoie de un suflu nou de capital pentru a se putea redresa și continua activitatea în noul mediu economic care se va instala după depășirea crizei.

Cum vedeţi viitorul pieţei pensiilor private? Cum vedeţi dezvoltarea lor, atât a celor obligatorii cât şi a celor facultative? Cum putem face mai atractive fondurile de pensii facultative sau pilonul de pensii ocupaţionale?

Pensiile private reprezintă surpriza plăcută a pieței financiare non-bancare. Vorbim despre un sistem cu active în creștere permanentă (acestea au depășit deja pragul de 70 de miliarde de lei), care a rezistat foarte bine în această perioadă plină de incertitudini. Fondurile de pensii private din România, cu expunere preponderent locală și regională au avut, la sfârșitul trimestrului al treilea, rate de rentabilitate real pozitive.

Problema pe care o văd la acest moment, în ceea ce privește Pilonul II de Pensii, este rata foarte ridicată (99%) de repartizare aleatorie. Participanții la sistemul de pensii administrate privat trebuie să ia decizia de a adera la un fond sau altul în deplină cunoștință de cauză. De aceea, ne-am propus ca în perioada următoare să începem campanii susținute de promovare prin intermediul cărora vrem să diminuăm semnificativ procentul de repartizare aleatorie. Referitor la fondurile facultative, un rol semnificativ în succesul acestora îl au gradul de educație financiară și disponibilitatea consuma­torului de a face investiții pe termen lung.

Fondurile mutuale de investiții dar și cele de pensii au la dispoziție importante sume ce pot constitui serioase surse de finanțare pentru economia reală. Ce e de făcut pentru ca o cât mai mare parte din aceste sume să rămână în România și să aducă satisfacție atât proprietarilor de unități de fond cât și companiilor în care acestea pot fi investite?

Dacă privim istoric, încă de la înființare, cea mai mare parte a activelor fondurilor de pensii (peste 90%) a fost investită local, în instrumente românești, deși administratorii au avut dintotdeauna posibilitatea diversificării internaționale. De asemenea, și fondurile de investiții au alocat de-a lungul timpului sume importante plasamentelor în România, ceea ce confirmă interesul pe termen lung pentru piețele locale. Listările de acțiuni și de obliga­țiuni efectuate în ultimii ani au demonstrat o cerere fermă din partea investitorilor și o capacitate de absorbție foarte mare. În acest context, dacă Bursa de Valori București va atrage mai multe emisiuni atractive din perspectiva indicatorilor economico-financiari și a potențialului de business, atât pe piața reglemen­tată cât și pe secțiunea AeRO, investitorii instituționali pot răspunde pe măsură, rezultatele regăsindu-se în portofoliile clienților sau ale participanților.

Piața asigurărilor a fost mereu un ”cartof fierbinte” și mereu a ieșit în atenția publicului larg. Cum vedeți dezvoltarea ei pe termen mediu și lung? Ce acțiuni aveți în vedere legate de acest subiect?

Un aspect important pentru dezvoltarea pieței asigurărilor pe termen lung este scăderea gradului de concentrare pe segmentul asigu­rărilor auto și susținerea diversificării altor categorii, cum ar fi asigurările de viată, sănătate, asigurările agricole sau asigurările de locuință. Pentru îndeplinirea acestor obiective avem în vedere mai multe linii de acțiune, de exemplu: pentru asigurările de sănătate -susținerea complementarității dintre sectorul public și cel privat, posibila aplicare a unor deductibilități fiscale, posibila extindere a asigurărilor private către unitățile sanitare publice; pentru asigurări agricole – promovarea acestor produse și continuarea unui dialog eficient cu producătorii pentru a identifica particularitățile și cerințele consumatorilor. Alte elemente importante sunt creșterea gradului de cuprindere a asigurărilor obligatorii de locuințe și consolidarea pieței asigurărilor de viață care poate contribui la dezvoltarea cererii și pentru alte tipuri de produse.

Aș nuanța puțin afirmația dumneavoastră și aș preciza că piața RCA a fost, cu adevărat, un ”cartof fierbinte”. Discuția despre piața asigurărilor obligatorii auto este una complexă. Acest domeniu, aparent facil, are în spate mecanisme destul de elaborate și n-aș putea spune că există o rețetă unică pentru rezolvarea disfuncționalităților istorice din această piață. Gândiți-vă că asigurarea RCA este un produs cu un puternic caracter social care se vinde într-o piață liberă. Poate și de aici pleacă anumite probleme de înțelegere și de acceptare deplină a acestui produs.

Cert este faptul că societățile de asigurare trebuie să respecte prevederile legale, în vigoare, care guvernează această piață. Literă cu literă. Punct cu punct. De la această regulă nu există abatere. Pot să vă spun însă, că avem în analiză mai multe modificări legislative, care sper că vor limpezi în mare măsură întregul ansamblu de probleme care gravitează în jurul asigurărilor obligatorii auto. Îmi doresc să le putem pune în operă cât mai curând.

Nu mai constituie un secret pentru nimeni faptul că România are nevoie de finanțare pentru a progresa și a prinde din urmă statele membre UE. Cum poate fi crescut aportul pieței de capital la finanțarea economiei reale? Cum pot fi convinși antreprenorii să vină și să acceseze astfel de finanțări, fie că vin pe piață cu acțiuni, fie cu obligațiuni?

O piață de capital solidă, transparentă, având un istoric de listări de succes, se poate populariza în rândul antreprenorilor ca sursă stabilă de finanțare. Cu cât vor fi mai multe emisiuni de capital, cu atât mai mult va intra bursa în atenția companiilor private. Desigur că o campanie de promovare a avantajelor și a mecanismelor pieței de capital, bazată pe cifre și fapte reale, poate ajuta foarte mult, chiar și într-un context economic incert. De asemenea, promovarea Bursei de Valori București pe plan internațional poate contribui la îndeplinirea obiectivului strategic de a deveni un important hub regional.

Așa cum vă spuneam și anterior, cred că dincolo de orice altă filosofie, intrarea companiilor private puternice în ringul bursier reprezintă o chestiune de cultură antre­prenorială, care nu se formează peste noapte. Pentru a te finanța de pe piața de capital trebuie să îndeplinești anumite criterii și să respecți reguli clare de transparență, ceea ce nu este tocmai facil.

Mai mult, cred că este vorba și despre ruperea anumitor inerții în mecanismele de finanțare obișnuite pe care firmele și le-au creat în acești 30 de ani. Mă refer aici, bineînțeles, la finanțarea prin creditele bancare, care a fost și este mult mai la îndemâna firmelor.

După cum vedeți nu este vorba despre chestiuni și problematici simple, pentru că schimbarea de mentalitate și ieșirea din starea de confort sunt cel mai dificil de învins, mai ales în perioade de incertitudini. Dar sunt convins că prin acțiuni și prin proiecte bine structurate, prin dialog amplu și deschis, vom putea câștiga această bătălie, în sens metaforic, iar bursa românească va avea strălucirea la care tânjim de peste trei decenii.

Fără îndoială că viitorul României este în UE. Cum poate fi integrată mai bine piața de capital românească în Piața de Capital Unică Europeană? Ce avantaje ar oferi această piață unică investitorilor din România?

Inițiativa Uniunii piețelor de capital din UE (CMU) vizează aprofundarea și integrarea în continuare a piețelor de capital din cele 27 de state membre ale UE. Acesta vizează majoritatea vulnerabilităților încă existente pe piețele financiare, în special, a nevoilor de finanțare ale întreprinderilor  prin accesul la o gamă mai mare de surse de finanțare pe termen lung. Economia României poate beneficia foarte mult de agenda de reformă a Uniunii piețelor de capital a Comisiei Europene.

Aceasta ar include:

(i)      simplificarea regulilor existente și  reducerea costurilor de creștere a capitalului

(ii)     furnizarea de noi surse de finanțare pentru întreprinderile din România;

(iii)    îmbunătățirea accesului și reducerea costurilor informațiilor și punerea la dispoziția investitorilor a unor opțiuni de investiții suplimentare;

(iv)    atragerea mai multor investiții interne și străine în economie

(v)     stimularea utilizării noilor tehnologii digitale.

 

Noul proiect privind Uniunea Piețelor de Capital include o serie de măsuri care ar conduce la beneficii pentru companii și investitorii inclusiv din România, măsuri care se referă la următoarele aspecte:

  • Finanțarea afacerilor: crearea unui mediu de afaceri viu și competitiv

Recomandările se referă în principal la punctul de acces unic al UE, fondurile europene de investiții pe termen lung, încurajarea asigurătorilor să ofere mai multă finanțare pentru piețele de capital, extinderea pieței europene de securitizare, cripto/active digitale și tokenizare.

  • Infrastructura pieței: dezvoltarea unei infras­tructuri de piață mai puternice și mai eficiente

Recomandările se referă în special la regle­men­tarea depozitarilor de valori mobi­liare centrale, identificarea acționa­rilor, exercitarea drepturilor de vot și acțiuni corporative.

  • Angajamentul investitorilor individuali: promovarea investițiilor retail pe piețele de capital

Recomandările se referă printre altele la zona de pensii, educația financiară și cultura investițională, distribuția serviciilor și transparența, finanțele deschise.

  • Obstacole în calea investițiilor transfron­taliere: depășirea granițelor pe piața internă

Recomandări privind (colectare) taxe și impozite, insolvența și supravegherea.

 

Acum, mai mult ca oricând, România are nevoie de un proiect de țară. Criza pandemică poate oferi oportunități pentru a schimba unele lucruri din mers. Cum trebuie încadrată piața de capital în acest Plan de Țară România 2040 sau 2050?  

O piață de capital mai dezvoltată poate contribui la creșterea economică, permițând companiilor să obțină un acces mai bun la o gamă mai largă de surse de finanțare și oferind în același timp investitorilor de retail oportunități de economisire mai bune. În prezent, companiile din România se bazează în mare măsură pe împrumuturile bancare pentru a-și finanța activitățile. Nivelurile scăzute de capitaluri proprii observate în structura lor de finanțare le-ar putea împiedica capacitatea de a amortiza șocurile economice, de a investi în proiecte pe termen lung și, astfel, de a deveni mai competitive și mai productive.

Putem să ne gândim că 2040 este mâine, pentru un proiect atât de amplu precum rolul pieței de capital în Planul de Țară. Iar dacă privim lucrurile în acest fel, deja ne pregătim. Strategia națională pentru piața de capital este o necesitate, nu am avut o asemenea abordare până acum, deși autoritatea, instituțiile implicate și actorii pieței au mai gândit strategic și au fost promovate, cu succes, proiecte pentru dezvoltarea pieței. De data aceasta încercăm ca împreună cu OECD, drept consultant, cu Comisia Europeană și actorii pieței să fundamentăm și să propunem o strategie națională, sperăm ca acest demers să ne conducă la alte fundamente, mai solide,  pentru schimbările ce trebuie avute în vedere în 2040. Tehnologia este un pilon esențial al schimbării, ne preocupă progrese mai mari în această zonă și promovăm proiecte care sperăm să aducă valoare adăugată.


29/12/2020
GDPR

www.asfromania.ro utilizează fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Inainte de a continua navigarea pe www.asfromania.ro, te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. In orice moment poti modifica setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.