Interviu acordat de domnul Călin Rangu, directorul Direcției Relații Publice, Petiții și Educație Financiară din cadrul ASF, despre supravegherea conduitei piețelor financiare

 5 iunie 2020

Interviu acordat publicației Financial Intelligence

Preambul

Autoritatea de Supraveghere Financiară are în derulare Proiectul de asistență tehnică pentru consolidarea funcției de supraveghere a conduitei, finanțat de către Comisia Europeană cu 200.000 EURO, fiind implementat de către experții EIOPA și ai Comisiei Europeană.

Astfel, ASF va trebuie dezvolte acele pârghii care nu existau până în prezent pentru o supraveghere plecând de la riscuri, dar cu capacitate de reacție mai rapidă la practicile incorecte care pot afecta consumatorii la interfața societate de asigurare – client, după cum ne-a spus Călin Rangu, directorul Direcției Relații Publice, Petiții și Educație Financiară din cadrul ASF. 

Ce prevede legislatia europeană cu privire la conduita pe piețele financiare? Ce înseamnă conceptul de conduită pe piețele financiare?

Călin Rangu: Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), similar cu Asociația Internațională a Supraveghetorilor în Asigurări (IAIS), definește riscul de conduită ca “riscul pentru clienți, asigurători, sectorul asigurărilor sau piața asigurărilor care provine de la asigurători și / sau intermediari care își desfășoară activitatea într-un mod care nu asigură un tratament echitabil al clienților“. Conduita este un subiect larg care acoperă întreg ciclul de viață al unui produs, cu toate riscurile care pot afecta consumatorii, de la proiectarea sa, la punerea în circulație, la informare, transparența, analiza de nevoi, vânzare, soluționarea daunelor, răspunsul la petiții etc. Cadrul legal este asigurat de către directiva de distribuție în asigurări (IDD) și două regulamente delegate, transpuse la nivel național de Legea 236/2018 și Norma ASF nr. 19/2018. Elemente de conduită se regăsesc în tot cadrul legislativ referitor la asigurări. EIOPA a emis un cadru de aplicare a acestui concept care acum se implementează la nivel național în fiecare țară.

La nivel european sunt statuate două tipuri de supraveghere pentru asigurări, supravegherea prudențială, aferentă aspectelor financiare, de solvabilitate și organizare internă, statuată de Directiva Solvency II și supravegherea conduitei, din perspectiva protecției consumatorilor, statuată de IDD. Supravegherea prudențială se uită la entitatea supravegheată ca un întreg, din perspectiva stabilității financiare. Supravegherea conduitei analizează conduita societății pe fiecare produs în parte, din perspectiva drepturilor și intereselor clienților. Diferă abordările și interpretările indicatorilor comuni. De exemplu referitor la Rata combinată (raportul cheltuieli administrative, distribuție, daune față de primele subscrise), o rată combinată pe un anumit produs sub 100% este apreciată din perspectivă financiară. O rată combinată de 40-50% din perspectivă prudențială arată stabilitate financiară. Însă din perspectiva conduitei poate indica că produsul nu corespunde integral unei nevoi reale a consumatorilor, poate avea multe excluderi, este dificil de a se apela la el, poate indica o structură inadecvată de guvernanță, utilizarea de stimulente pentru vânzare agresivă, în final că produsul vândut poate nu fost creat corect, în interesul consumatorului. Pentru prima dată putem intra în detaliile produselor pentru a preveni practicile incorecte. De curând EIOPA a lansat o atenționare exact pe acest subiect, la nivel european, pentru asigurările de călătorie.

Comunitatea europeană finanțează consolidarea funcției de supraveghere a conduitei în asigurări de către ASF. Sunteți conducătorul acestui proiect. Ce prevede proiectul și când se va încheia?

Călin Rangu: Proiectului de asistență tehnică pentru consolidarea funcției de supraveghere a conduitei în cadrul ASF este finanțat de către Comisia Europeană cu 200.000 EURO și este implementat de către experții EIOPA și ai Comisiei Europeană, care este foarte interesată de acest subiect pentru a asigura un cadru european unitar de aplicare a conceptului de conduită. Tehnic proiectul s-a încheiat în aprilie 2020, urmează implementare pe parcursul anilor 2020-2021.

Proiectul are mai multe faze, acum derulând-o pe ultima. S-a plecat de la analiza as-is, s-a definit cadrul general al supravegherii riscului de conduită pe întreaga durată de viață a unui produs. S-au definit riscurile principale, de exemple riscul modelului de afaceri și riscurile de management, riscurile determinate de crearea produselor, riscurile de distribuție, riscurile de gestionare a produselor inclusiv în momentele constatării și a lichidării daunelor, sau a soluționării litigiilor/petițiilor. Au fost stabiliți indicatorii de risc care urmează a fi monitorizați și datele care trebuie colectate, modul de alocare pe produse și linii de business. Au fost stabilite interconexiunile cu supravegherea prudențială și integrarea cu activitățile de protecție a consumatorilor pe zona petițiilor și a informațiilor recepționate de acolo.

Concret, ce va trebui să facă ASF, în urma acestui proiect?

Călin Rangu: Să dezvolte acele pârghii care nu existau până în prezent pentru o supraveghere plecând de la riscuri, dar cu capacitate de reacție mai rapidă la practicile incorecte care pot afecta consumatorii la interfața societate de asigurare – client. Trebuie creat un tablou de bord pe baza unei game mai largi de indicatori care să semnaleze deficiențele, neconformările legale pe produse, nu pe societate. Supravegherea conduitei înseamnă o serie de activități proactive de tipul supravegherilor tematice, acțiuni de mystery shopping pe care le desfășuram periodic, chiar și acum. Acestea trebuie integrate cu celelalte surse de informații (petiții, avertizori de conduită, informații mass-media, rețele sociale, asociații de consumatori etc). Petițiile sau informările privind încălcarea legii reprezintă o sursă de informații esențială privind posibila nerespectare de entitățile supravegheate a cadrului legal care poate afecta drepturile si interesele legitime ale consumatorilor, ca o activitate reactivă. Conduita nu soluționează petiții, ci aplică cadrul de supraveghere necesar, mai ales off-site, mergând până la propuneri de sancționare dacă din petiții se constă încălcări ale legislației. Conduita stabilește pofilele de risc de conduită plecând inclusiv de la indicatorii reieșiți din activitatea de petiții, din raportările generale la nivelul pieței, compară cu media pieței ca un benchmark național. Analiza riscul de neconformare si conduită plecând inclusiv de la reclamații, ca sursă importantă de informații, parte a supravegherii bazată pe riscuri, este un lucru statuat, însă setul de indicatori de risc este mai mare si urmează a fi finalizat pana in mai 2020 alături de colegii de la EIOPA. Legislația menționează că ASF trebuie să asigure mecanisme de a primi informările privind încălcările potențiale sau efective ale legii, să stimuleze aceste informări, care să fie primite de la oricine le are. Un astfel de mecanism a fost deja pornit în ASF.

Poate fi retrasă finanțarea europeană, dacă ASF nu implementează proiectul?

Călin Rangu: Nu se pune problema a nu se implementa. Acest proiect a fost solicitat de către ASF pentru o implementare cât mai corectă, sincronizată cu principiile europene, unde va trebui să și raportam integrat indicatorii de care vorbeam. Avem un anumit context specific, piața noastră este o piață RCA, în vest asigurările de viață și sănătate sunt principalele produse, tipurile de probleme au intensități diferite dar consumatorii sunt europeni, conceptele și cadrul de aplicare sunt aceleași mai ales că si celelalte produse cresc accelerat în acest moment. ASF are două obiective fundamentale, stabilitatea pieței și protecția consumatorilor. Prin implementarea acestui proiect este susținut obiectul de protecție a consumatorilor.

Ce schimbări vor trebui sa facă entitățile supravegheate, din punct de vedere al modelarii produselor?

Călin Rangu: Schimbările s-au produs, diferă gradul de maturitate al implementărilor. Directiva IDD, Legea 236/2018, regulamentul delegat specific guvernanței și supravegherii produselor statuează revoluția la nivelul dezvoltării și monitorizării produselor pe durata întregului ciclu de viață. Produsele trebuie proiectate, documentate, definită piața țintă și piața non-țintă, trebuie testate în mod real, se stabilesc planuri specifice de distribuție, intermediarii trebuie să fie monitorizați, trebuie creat un sistem de monitorizare a produsului, revederea sa periodică și modul de modificare pentru a respecta interesele consumatorilor, a elimina conflictele de interese din jurul produsului, a asigura o informare și transparență, a gestiona corespunzător soluționarea daunelor, a răspunde corespunzător la reclamații.

Cum se întampla supravegherea conduitei în alte tari europene?

Călin Rangu: La nivel european sunt trei modele în funcție de gradul de separare dorit al supravegherii conduitei/protecției consumatorilor de supravegherea prudențială. De exemplu în Olanda, Belgia, UK există autorități financiare separate, una pe zona prudențială , una pe conduită (model twin-peaks). Italia, Irlanda, Ungaria, Portugalia au în cadrul aceleiași autorități divizii separate. Finlanda, Suedia, Austria, România și altele au direcții separate în cadrul aceluiași sector al aceleiași autorități. Conform Băncii Mondiale, optzeci și șase de jurisdicții relevante care răspund (75 la sută) raportează că au o unitate specializată dedicată protecției consumatorilor financiari în cadrul unei instituții care are o competență mai largă.

De ce această separare prudențialitate- conduită?

Călin Rangu: Între cele două tipuri de supravegheri se remarcă o diferențiere naturală, constructivă, un fel de Yin-Yang. Supravegherea prudențială se uită la entitatea supravegheată ca un întreg, din perspectiva stabilității financiare și a organizării generale. Supravegherea conduitei analizează conduita societății pe fiecare produs în parte, din perspectiva drepturilor și intereselor clienților, si a guvernanței organizării activității între societate și client, deci a protecției consumatorilor. Diferă abordările și interpretările indicatorilor comuni. EIOPA menționează conflictele potențiale ca justificarea principală pentru separarea și independența dintre cele două structuri, de asemenea prioritățile dintre conduită și supraveghere prudențială pot fi diferite, nivelurile de pregătire a personalului etc. Gradul de integrare cu soluționarea petițiilor și modul de reacție este diferit.

Aspectele care țin de conduita efectivă, de protecția drepturilor consumatorilor, aspectele care pot afecta direct consumatorul, care rezultă mai ales din elementele de conformitate, trebuie analizate din perspectiva riscurilor, dar cu alte abordări, deoarece încălcările punctuale pot să treacă neobservate dacă se analizează doar din perspectiva riscurilor generale pe termen lung, deși încălcările de lege afectează direct, punctual, consumatorii, scăzând nivelul de încredere al acestora în piața financiară, cu factor de multiplicare a neîncrederii prin distribuția insatisfacțiilor. Din acest motiv EIOPA si multe autorități au separat această parte a conduitei care ține direct de protecția consumatorilor, de zona prudențială și acea supraveghere a pieței din perspectiva produselor.

 Supravegherea aferentă protecției consumatorilor presupune o abordare de la nivelul clientului către produs și societate de asigurări, de jos în sus. Se închide cercul supravegherii prudențiale care privește de sus în jos, cu pârghii echivalente de supraveghere și control, complementare pe cele două zone. Vorbim de protecția directă, a conformității drepturilor, a conduitei directe asupra consumatorului, a intereselor consumatorului, și cea prudențială, a riscurilor globale, financiare și organizaționale, pe societate.

Ce sancțiuni poate aplica ASF daca entitățile nu respecta conduita?

Călin Rangu: Sancțiunile sunt cele prevăzute de cadrul legal menționat anterior, având mai multe niveluri, de la recomandări, planuri de măsuri, până la amenzi din cifra de afaceri a societății pentru încălcări grave pe zona produselor cu componentă investițională. După cum vedeți si amenzile sunt date pe categorii de produse. În cazul României care are două legi pe produs (produsul RCA și produsul PAD), acele legi prevăd sancțiunile specifice pe acele categorii de produs pentru neconformare. În conduită vorbim de drepturi și interese ale consumatorilor. Legea 236 prevede ca distribuitorii de asigurări (asiguratori și intermediari) să acționeze întotdeauna onest, corect şi profesionist, astfel încât să corespundă cel mai bine intereselor clienților.  Pe zona de interese ale clienților sunt aplicabile prevederile legii și ale Normei 19/2018.