Articol Cornel Coca Constantinescu publicat în Bursa on-line: Brexit - Decizie irevocabilă, cu implementare "in progress"


 23.08.2016

   

La aproape două luni de la rezultatul referendumului cu privire la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, data la care se va notifica Consiliul European cu privire la intenţia de retragere pare tot mai îndepărtată, existând voci care propun anul 2017, în condiţiile în care structurile care vor gestiona acest proces sunt în faza de organizare. O confirmare în acest sens vine de la Premierul Marii Britanii, Theresa May, care a anunţat că nu va invoca până la sfârşitul lui 2016 articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Aşa cum menţionam în intervenţiile mele anterioare, transpunerea în practică a Brexit-ului se dovedeşte a fi un proces complex şi de durată, care va necesita o perioadă lungă de analiză şi de pregătire în formularea unei strategii şi a paşilor concreţi în vederea transpunerii acesteia, atât din partea factorilor de decizie din Marea Britanie, cât şi a celor din Uniunea Europeană. Brexit-ul va conduce la modificări structurale în ceea ce priveşte regimul economic şi comercial, cu efecte nu numai economice, dar şi sociale, a căror amplitudine va depinde de soluţiile de colaborare ce vor fi identificate de părţile implicate.

Având în vedere că negocierile vor viza aspecte esenţiale ce vor defini modul de cooperare cu UE pe probleme de fond ce ţin de existenţa pieţei unice, libera circulaţie a capitalurilor, persoanelor, bunurilor şi serviciilor, vor trebui identificate acele soluţii care să aducă beneficii ambelor părţi, într-o lume din ce în ce mai globalizată şi cu economii interdependente.

În acelaşi timp, trebuie găsită formula corectă, de echilibru, în contextul actual caracterizat de o cerere globală firavă, creşteri nesemnificative ale comerţului şi investiţiilor şi volatilitate a pieţelor financiare.

Amânarea procesului sporeşte incertitudinile şi creează temeri cu privire la modalitatea de acomodare a celor 4 libertăţi de circulaţie, i.e. a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. Între timp, efectele economice nu aşteaptă deciziile politice, astfel că lira sterlină a scăzut cu peste 12% faţă de USD, la 1,30 USD/GBP în august, iar în raport cu euro se află la 1,14, comparativ cu 1,3 înainte de Brexit. Tot ca reacţie la Brexit, Banca Angliei a luat în august decizia de a reduce rata dobânzii de referinţă de la 0,50% la 0,25% cu scopul de a stimula economia locală. În aceeaşi notă se înscrie şi cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale de 60 miliarde. GBP în următoarele 6 luni, în continuarea programului de răscumpărări QE început în 2009, în condiţiile în care randamentele titlurilor de stat pe 10 ani au atins în august un minim de 0,53%. Totodată, Banca Angliei va demara şi un program de susţinere a companiilor ale căror operaţiuni se desfăşoară preponderent în Marea Britanie prin achiziţionarea de obligaţiuni corporative, cu calificativ investment grade, de 10 miliarde. GBP, în condiţiile în care previziunile privind creşterea economică pentru anul 2017 au fost deja ajustate de la 2,3% la 0,8%. În acelaşi timp, se aşteaptă ca rata inflaţiei să crească de la 0,8% la 1,9%, rămânând totuşi cu mult sub ţinta de 2% pe fondul creşterii şomajului de la 5% la 5,4%.
     
Din punct de vedere al schimburilor comerciale, Marea Britanie se situează într-o poziţie quasi-neutră în relaţia cu UE, cu 44% exporturi şi 53% importuri către/din state terte în 2015, în timp ce ponderea exporturilor UE către Marea Britanie reprezintă circa 3% din PIB-ul comunitar.
    
 Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Marea Britanie au însumat 3,93 miliarde euro în 2015, exporturile către Marea Britanie reprezentând 4,36%, în timp ce importurile reprezintă 2,49%. Prin urmare, impactul Brexit-ului nu va fi semnificativ, dar un tratat de comerţ liber la nivel european în viitor va fi binevenit.
     
Marea Britanie are un sector financiar puternic, cu o contribuţie semnificativă în PIB, de 7% în 2015. În acest context, subliniez faptul că aproximativ 75% din instituţiile financiare care desfăşoară activitatea în baza paşaportului european, sunt localizate în Marea Britanie, în condiţiile în care, în trecut, Marea Britanie a promovat liberalizarea pieţei interne a serviciilor. Din această cauză, aranjamentele cu privire la serviciile financiare se vor dovedi importante şi dificile în acelaşi timp, în contextul în care marile bănci de investiţii din Statele Unite, dar şi din terţe ţări, oferă servicii clienţilor europeni pe baza paşaportului european, prin intermediul filialelor înregistrate în Marea Britanie. Piaţa de capital a părţii continentale a UE este interconectată cu cea a City-ului londonez, astfel încât separarea va fi complexă, de durată şi costisitoare.
     
Ar fi o acţiune de hazard să previzionezi impactul Brexit-ului asupra serviciilor financiare, necunoscându-se încă modalităţile concrete de cooperare, în acest sens.
    
Proiectul european al Uniunii Pieţelor de Capital (UPC) va fi susceptibil a suferi modificări, ca urmare a rezultatului referendumului, ţinând cont de dedicarea Marii Britanii faţă de acesta. Proiectul a fost conceput cu scopul de a reduce barierele în cazul investiţiilor transfrontaliere, în considerarea necesităţii ca piaţa de capital să asigure o finanţare mai consistentă a economiei, având drept exemplu piaţa din Statele Unite unde circa 80% din întreprinderi se finanţează prin intermediul bursei, raportat la numai 20% pe pieţele europene. O piaţă de capital mai puternică şi eficientă ar contribui la revenirea din criză a economiei europene în ansamblu şi ar reduce dependenţa întreprinderilor de finanţarea bancară.
     
Piaţa de capital din România cunoaşte o relativă stabilitate a preţului activelor financiare, datorată lichidităţii şi adâncimii reduse, având în vedere că indicii principali ai bursei nu au atins valorile de dinainte de criză, ca în cazul altor burse mature din Europa. Cu toate acestea, nu trebuie excluse viitoare influenţe ale Brexit-ului asupra preţurilor activelor financiare. Rezultatul referendumului nu a "speriat" pieţele de capital, exceptând scăderile indicilor burselor din Europa în primele zile de după referendum, acestea intuind probabil faptul că momentul efectiv al ieşirii este încă departe. Indicele FTSE 100 al bursei din Londra a cres¬cut în ultimele doua luni cu 14%, posibil şi ca urmare a programelor de răscumpare efectuate de Banca Angliei, de asemenea indicele CAC 40 al bursei de la Paris a crescut cu circa 10%, respectiv indicele DAX cu aproximativ 14%. Indicele BET al bursei de la Bucureşti a cunoscut acelaşi trend de creştere cu aproape 10%.
     
Efecte indirecte cumulate se vor resimţi într-o măsură greu de anticipat în prezent, avand în vedere multiplele necunoscute, în special condiţiile de ieşire şi modalitatea de continuare a relaţiilor cu UE, iar în cazul industriei financiare avem în vedere "soarta" dreptului de prestare transfrontalieră a serviciilor financiare. Creşterea incertitudinii va avea repercusiuni asupra încrederii şi apetitului investiţional, cu efecte economice. În acest context, este de dorit o ieşire lină, predictibilă, care să menţină un cadru general benefic schimburilor.
     
Reformele economice post-criză, în special cele aferente sistemului financiar, au fost implementate într-un ritm alert, cu scopul unei mai bune integrări şi al evitării folosirii fondurilor publice pentru salvarea unor instituţii financiare de importanţă sis¬temică. Măsurile sunt menite să crească încrederea în instituţiile financiare, competitivitatea şi rezis¬tenţa lor la şocuri, în beneficiul cetăţenilor. În acest context, comunicarea argumentelor este esenţială pentru buna înţelegere a reformelor.
     
În acest mediu economic complex, este esenţială creşterea sustenabilă a intermedierii financiare şi a gradului de incluziune financiară. Instituţiile financiare din România trebuie să crească accesul la serviciile financiare, să îmbunătăţească nivelul de comunicare şi transparenţă, să contribuie la educarea clienţilor şi să promoveze acele servicii şi instrumente financiare, care sunt adecvate nevoilor clienţilor în corelaţie cu nivelul de toleranţă la risc.
     
Contextul economic internaţional ca rezultat al crizei, pe fondul globalizării, reprezintă o provocare pentru o parte a cetăţenilor UE, în contextul în care creşterea economică nu este la nivelul dorit, iar sentimentul de insecuritate economică este prezent în special în cazul tinerilor şi al persoanelor de vârsta a treia. În acelaşi timp, ar trebui identificată o abordare nouă, care să răspundă provocărilor şi problemelor economico-sociale ce tind să devină structurale.


23/02/2021
GDPR

www.asfromania.ro utilizează fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe website-ul nostru. Inainte de a continua navigarea pe www.asfromania.ro, te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. In orice moment poti modifica setarile acestor fisiere cookie urmand instructiunile din Politica de Cookie.