Interviu Alexandru Petrescu, Președinte ASF: În următorii 30 de ani, Bursa de Valori București are potențialul de a se transforma într-un hub financiar regional, adaptându-se la tendințele globale și la nevoile locale

   

    Alexandru Petrescu, Președinte ASF

 

• ”Investitorii sunt un pilon esențial al succesului pieței de capital”
•  „Promovarea listării de noi companii la Bursa de Valori București reprezintă un obiectiv central al strategiei noastre”
• ”Investiția constantă în educația financiară își va arăta roadele, încurajând tot mai mulți români să investească pe bursă, pe măsură ce vor înțelege mai bine piețele financiare”
• ”Un impact semnificativ îl pot avea parteneriatele strategice cu alte burse internaționale și diversificarea acționariatului Bursei de Valori București”

 

 

Reporter: Ce mesaj aveți pentru investitori, la acest moment aniversar?

Alexandru Petrescu: Este un moment aniversar important, 30 de ani de Bursă de Valori București, o perioadă în care piața de capital din România a evoluat semnificativ. Am trecut de la primele tranzacții la recunoașterea internațională ca piață emergentă, ceea ce ne arată cât de mult s-a maturizat acest sector.

Piața de capital românească oferă oportunități semnificative, iar noi, la ASF, ne asigurăm că avem un mediu sigur, transparent și predictibil. Încurajăm dezvoltarea pieței, listarea de noi companii și accesul la investiții. Modernizarea cadrului legislativ, la care am contribuit în ultimul an, este mai mult decât o declarație în acest sens.

De asemenea, în această perioadă aniversară, este important să subliniem că investitorii sunt un pilon esențial al succesului pieței de capital. Încurajăm nu doar investițiile pe termen scurt, ci și dezvoltarea unei culturi financiare solide în rândul populației. Proiectele educaționale și informarea continuă a investitorilor sunt esențiale pentru creșterea gradului de încredere în piețele financiare. Astfel, misiunea noastră la ASF este de a asigura un cadru în care investitorii să ia decizii informate, știind că pot investi în mod responsabil și transparent, protejați de reglementările adecvate.

În plus, promovarea listării de noi companii la Bursa de Valori București reprezintă un obiectiv central al strategiei noastre. Suntem încurajați de numărul în creștere al companiilor care își doresc să acceseze bursa pentru a obține finanțare și pentru a-și extinde activitatea.

Listarea oferă nu doar capitalul necesar dezvoltării, dar obligă emitenții să adopte standarde de guvernanță corporativă mai bune și mai transparente, ceea ce contribuie la consolidarea pieței și la atragerea de noi investitori.

Piața românească de capital se află într-un proces de consolidare continuă, iar viitorul acesteia este strâns legat de implicarea activă a tuturor actorilor economici, inclusiv a companiilor de stat, care pot deveni adevărate motoare ale economiei prin listarea pe bursă.

În această perioadă aniversară pentru Bursa de Valori, ASF își reafirmă angajamentul față de digitalizare și inovare, care sunt esențiale pentru viitorul pieței de capital. Tehnologiile moderne ne permit să îmbunătățim semnificativ procesul de supraveghere și de reglementare a pieței. Astfel, putem oferi o monitorizare în timp real a tranzacțiilor și o protecție sporită pentru investitori. În plus, digitalizarea este cheia pentru crearea unui mediu financiar mai accesibil și mai transparent. În acest context, ASF va continua să sprijine inovarea și să implementeze măsuri care să aducă piața românească de capital la nivelul celor mai performante piețe financiare din Europa.

Reporter: Cum a evoluat supravegherea pe piața de capital în cei 30 de ani?

Alexandru Petrescu: La nivelul pieței de capital, ASF promovează supravegherea bazată pe riscuri, acțiunile de supraveghere fiind calibrate de-a lungul timpului în funcție de contextul macroeconomic și evoluțiile de pe piețele financiare globale.

Astfel, ASF evaluează în permanență riscurile care se pot materializa pe piața de capital, cu efect asupra stabilității și performanței entităților supravegheate.

În timpul celor mai recente crize, cea din timpul pandemiei COVID 19 și criza ruso-ucraineană, ASF a identificat ca zone cheie de monitorizare riscul de lichiditate și riscul de piață, impactul asupra entităților reglementate și pierderile potențate de confluența acestor surse de risc fiind atent supravegheate. În acest sens, ASF a monitorizat în mod continuu impactul generat atât de tensiunile de pe piețele financiare în contextul acestor evenimente, cât și de deteriorarea ulterioară a condițiilor macroeconomice – majorarea ratelor de dobândă de pe piața locală, normalizarea ratelor de politică monetară din zona euro, accelerarea creșterii ratei anuale a inflației pe plan local și global.

Un punct important în evoluția supravegherii entităților reglementate și supravegheate de ASF pe piața de capital este faptul că, la nivelul Autorității a fost implementat un proces de supraveghere integrat, care presupune elaborarea unui Plan anual de supraveghere asumat de structuri de supraveghere din cadrul ASF, calibrat în funcție de factorii de risc specifici fiecărei entități. Planul de supraveghere stabilește frecvența, nivelul de granularitate și intensitatea acțiunilor de supraveghere pentru fiecare entitate, proporțională cu natura, dimensiunea și complexitatea activității acesteia. În eficientizarea activității de supraveghere, ASF se bazează pe standardizarea permanentă a informațiilor transmise de către entitățile supravegheate.

Astfel, prin intermediul tuturor acțiunilor de supraveghere întreprinse, ASF vizează adoptarea de masuri de intervenție timpurie pentru a evita o deteriorare semnificativa a principalilor indicatori prudențiali ai entităților supravegheate și reglementate.

În monitorizarea riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare a piețelor supravegheate, ASF este în permanență în contact cu practicile de supraveghere din alte state europene, dar și cu situațiile intervenite și măsurile adoptate în situații de criză, prin participare activă în Comitete ESMA și prin aplicarea unor practici convergente la nivel european.

Măsurile și acțiunile de supraveghere întreprinse la nivelul ASF, coroborate cu o comunicare activă și continuă cu entitățile pieței, și-au demonstrat eficiența în timpul crizelor recente – entitățile supravegheate și reglementate de ASF s-au dovedit a fi reziliente pe piețe financiare caracterizate de volatilități ridicate și incertitudini geopolitice.

Odată cu creșterea interesului acordat finanțelor sustenabile de către investitori, care încep să ia în considerare produsele financiare care încorporează factori de mediu, sociali și de guvernanță (ESG), la nivelul ASF au fost efectuate demersurile necesare elaborării unor noi procese de identificare, evaluare și monitorizare a factorilor de risc ESG care pot afecta activitatea și performanța entităților supravegheate, pentru a spori supravegherea bazată pe risc și pentru a promova protecția investitorilor.

În același timp, odată cu dezvoltarea cadrului legal al UE privind durabilitatea și cu intrarea în vigoare a prevederilor Regulamentului UE 2019/2088 privind transparența pentru participanții la piața financiară (SFDR), Regulamentului UE 2020/852 privind taxonomia (TR) și a Directivei UE 2022/2464 în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD), la nivelul ASF au fost intensificate acțiunile de supraveghere privind respectarea cerințelor de transparență și raportare instituite în sarcina entităților reglementate și supravegheate.

Integrarea principiilor finanțării sustenabile în activitățile de supraveghere curentă are rolul de a facilita identificarea timpurie a riscurilor considerate relevante din punct de vedere al durabilității și de a spori reziliența pieței de capital, sprijinind totodată demersurile entităților supravegheate privind implementarea propriilor politici de management al riscurilor de sustenabilitate, adecvat noilor cerințe.

Reporter: Care au fost principalele elemente care au influențat dezvoltarea pieței de capital, din punct de vedere al reglementărilor?

Alexandru Petrescu: După schimbarea regimului politic din decembrie 1989, pentru introducerea principiilor și instituțiilor specifice unei economii de piață a fost emisă o primă reglementare sub forma unei legi care a pus bazele pieței de capital moderne în România. Astfel, a fost elaborată și aprobată Legea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori care a reglementat, pe de o parte, funcționarea principalilor actori din domeniul pieței de capital, instituții cum sunt bursele de valori, intermediarii, consultanții, entitățile de decontare/depozitare, iar, pe de altă parte, a instituit, de asemenea, și înființarea unei autorități administrative autonome dedicate autorizării și supravegherii acestora, cu scopul principal de a favoriza buna funcționare a pieţei valorilor mobiliare și asigurării protecției investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase. Bursa de Valori București, de la a cărui apariție sărbătorim anul acesta 30 de ani, a fost reînființată în 1995, în baza acestei legi. Astfel, dacă din punct de vedere practic piatra de temelie a pieței de capital a fost Bursa de Valori, se poate aprecia că un element de referință pentru piața de capital care ar trebui menționat ca fiind prima scriere în materie de reguli de funcționare a pieței de capital a fost prima lege a pieței de capital, Legea nr. 52/1994.

Ulterior, pe măsură ce piața s-a dezvoltat, legislația necesară pentru funcționarea unei piețe de capital robuste a fost îmbunătățită, în anul 2002 fiind emise 4 noi piese legislative, respectiv O.U.G. 25-28, care să guverneze valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate, organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, precum și activitatea C.N.V.M. Este de remarcat faptul că O.U.G. nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate a prevăzut înființarea Fondului de Compensare a Investitorilor, entitate menită să sporească încrederea în piața de capital, având ca scop compensarea investitorilor în situaţia incapacităţii unei societăţi de servicii de investiţii financiare (S.S.I.F.) de a returna fondurile băneşti şi instrumentele financiare datorate sau aparţinând investitorilor, care au fost administrate în numele lor în scopuri legate de servicii de investiţii financiare.

O perioadă de referinţă în dezvoltarea pieței de capital din România, atât din perspectiva adoptării legislaţiei specifice, cât şi prin evoluţiile principalilor indicatori ai pieţei de capital, o reprezintă perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană când au fost demarate inițiativele legislative de armonizare cu Directivele Uniunii Europene şi, respectiv, reglementarea pieţei în concordanţă cu dezvoltarea acesteia, într-un cadru transparent, corect şi supravegheat. În acest context, anul 2004 a fost marcat de adoptarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, fiind reunite într-un singur act normativ toate prevederile legale aplicabile entităţilor existente pe piaţa de capital.

Entitățile din România au trecut printr-o perioadă de adaptare la noile prevederi legislative care au vizat serviciile de investiţii financiare, emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare, pieţele reglementate şi sistemele alternative de tranzacţionare, organismele de plasament colectiv, depozitarul central şi fondul de compensare a investitorilor.

Pentru intermediari au intervenit modificări semnificative, au fost impuse cerințe noi referitoare la capital fiind introdus conceptul de capital inițial, diferit de capitalul social, stabilindu-se praguri graduale de creștere pentru a atinge nivelurile din UE. De asemenea, au fost introduse reguli pentru evaluarea administratorilor și acționarilor, au fost înființate funcții noi în aria de control intern, care a fost împărțită pe trei paliere, au fost introduse cerinţe de integritate şi de transparenţă a operaţiunilor cu instrumente financiare. Respectarea acestor cerinţe de către S.S.I.F.-uri a implicat modificări la nivelul organizării acestora, inclusiv în ceea ce priveşte sistemele informatice, a modului de desfăşurare a relaţiei cu clienţii, pregătirea corespunzătoare a personalului societăţii. În relaţia cu clienţii, în baza noilor reguli care au  sporit protecția investitorilor, S.S.I.F.-urile au adoptat o conduită corectă, onestă şi profesională, în concordanţă cu cel mai bun interes al clienților, având obligația de a respecta o serie de cerinţe de operare menite să asigure protecţia clienţilor. În acest scop, S.S.I.F.-urile au clasificat clienţii, au elaborat reguli de conduită, reguli de administrare a ordinelor clienţilor. Prin Legea nr. 297/2004 și reglementările secundare aferente s-au asigurat premisele pentru funcționarea pașaportului european și în România.

La jumătatea anului 2005, Legea nr. 297/2004 a fost modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare care a stabilit limita superioară de dobândire sau de deţinere de către orice persoană de acţiuni emise de societăţile de investiţii financiare (S.I.F.) la 1% din capitalul social al acestora. Această limită de deținere a fost majorată la 5% prin Legea nr. 11/2012 pentru modificarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital și eliminată prin Legea nr. 243/2019 privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

O modificare importantă adusă de aderarea la UE a reprezentat-o schimbarea statutului juridic al BVB. Prin legislația din anul 2004, s-au creat premisele legale pentru transformarea BVB din instituție publică în societate pe acțiuni și, astfel, o parte din activul patrimonial reevaluat al instituției publice BVB a devenit capitalul social al Societăţii Comerciale «Bursa de Valori Bucureşti» – S.A. Acesta a fost repartizat în cote egale, cu titlu gratuit şi fără sarcini fiscale, membrilor Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti înregistraţi la data adunării generale care a hotărât transformarea Bursei de Valori Bucureşti în societate comercială pe acţiuni. Așadar, primii acționari ai S.C. BVB S.A., înființate în 2005, au fost membrii Asociației Bursei care au primit în mod gratuit acțiunile, de care au putut dispune liber ulterior. Tot în  anul 2005 a avut loc fuziunea prin absorbţie cu S.C. Bursa Electronică RASDAQ S.A.

Tot prin Legea nr. 297/2004 și prin reglementările emise în aplicarea sa s-a creat cadrul necesar pentru alinierea la conceptul de piață reglementată din UE și la aplicarea în România a acelorași cerințe de încheiere și raportare a cerințelor ca în UE.

Menționăm, de asemenea, ca element de referință în istoria pieței de capital, autorizarea în anul 2006, a BVB, în calitate de operator de piață. În același an a fost autorizată și piața reglementată administrată de BVB, aceasta trebuind să respecte aceleași reguli ca celelalte piețe reglementate din UE. Ulterior, listarea în 2010 a propriilor acțiuni ale BVB pe propria piața reglementată, a fost o noutate ce merită menționată.

Prin legislația din 2004, a fost creată instituția depozitarului central, entitate care asigură depozitarea valorilor mobiliare, precum și operaţiunile de compensare-decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare, în vederea efectuării în mod centralizat a operaţiunilor cu valori mobiliare şi asigurării unei evidenţe unitare a acestor operaţiuni. Ulterior, la sfârșitul anului 2019,  Depozitarul Central a fost autorizat în baza Regulamentului European nr. 909/2014 privind îmbunătățirea decontării titlurilor de valoare în Uniunea Europeană și privind depozitarii centrali de titluri de valoare (CSDR), fiind infrastructura esențială în realizarea operațiunilor post tranzacționare în România.

Așadar, dacă ar fi să menționăm textele de referință care au marcat transformări importante ale pieței de capital, se poate spune că pentru piața de capital, din punct de vedere al reglementărilor ce au influențat dezvoltarea sa, după legislația inițială din 1994 care a constituit renașterea pieței de capital autohtone, cel mai important pachet a fost reprezentat de Legea nr. 297/2004 și reglementările emise în baza ei, pentru că prin acest pachet legislativ toate entitățile din piață, în baza unor eforturi considerabile atât logistice, cât și financiare, au fost nevoite să se adapteze condițiilor de funcționare impuse în Uniunea Europeană. De la data aderării României la Uniunea Europeană, ASF a urmărit în activitatea sa de reglementare armonizarea deplină a dreptului intern cu dreptul comunitar, prin transpunerea completă şi la termen a prevederilor directivelor comunitare, în acest proces trei elemente fiind obligatorii: transpunere legislativă, implementare și urmărirea aplicării.

Un act legislativ trecut deseori cu vederea, dar care a avut impact asupra pieței de capital în ansamblu și care merită amintit în contextul tematicii discutate, a fost reprezentat de Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzacţionează pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate. Această piesă legislativă a influențat BVB în mod particular deoarece a permis tranzacționarea acţiunilor provenind de pe Piaţa RASDAQ şi de pe piaţa acţiunilor necotate pe segmentul creat special, segmentul AeRO, în cadrul sistemului alternativ de tranzacționare.

Un alt proiect de referință cu direcții concrete de acțiune din punct de vedere al reglementărilor pieței de capital, care a contribuit decisiv la dezvoltarea pieței de capital și promovarea pieței de capital din România la statutul de Piață Emergentă, îl reprezintă proiectul S.T.E.A.M. adoptat de către ASF în luna august a anului 2014, în vederea punerii în aplicare a unor măsuri pentru facilitarea reclasificării pieței de capital din România, de către furnizorii globali de indici financiari, de la categoria Piață de Frontieră (Frontier Market) la Piață Emergentă (Emerging Market).

În vederea eliminării barierelor legale și operaționale din calea încadrării pieței locale de capital ca piață emergentă, ASF a elaborat un pachet de acte normative care a acoperit arii de reglementare aflate în competența sa, precum: Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiunile de piață, Legea nr. 29/2017 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societățile de administrare a investițiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, Legea 243/2019 privind fondurile de investiții alternative etc.

Adoptarea în data de 24.05.2023, de către Guvern, a Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital din România pentru perioada 2023 – 2026, constituie, de asemenea, un element foarte important pentru dezvoltarea pieței de capital, fiind create premisele pentru identificarea soluțiilor care să conducă la consolidarea acestei pieței, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului de reglementare. Strategia, dar mai ales efectele implementării ei reprezintă cu siguranță un element de referință al bilanțului pe care îl vom realiza la aniversarea a 40 de ani de la înființarea BVB.

Reporter: Prin PNRR, România trebuie să listeze încă 3 companii de stat. Care sunt informațiile în acest sens pe care le aveți?

Alexandru Petrescu: În vederea implementării Reformei 9 din PNRR – ținta 443 („Cel puțin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și al transporturilor”), începând din anul 2024, reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară, împreună cu reprezentanți ai Bursei de Valori București, în scopul sprijinirii Guvernului României în vederea respectării angajamentelor asumate și pentru dezvoltarea pieței de capital, au participat la reuniunile tehnice ale unui grup de lucru, constituit sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului, printre membrii grupului regăsindu-se și reprezentanți ai Ministerului Energiei și ai Ministerului Transporturilor.

Contribuția specialiștilor din cadrul Autorității a vizat cu precădere susținerea de prezentări ale cadrului legal național și european incident listărilor, precum și prezentarea etapelor unui astfel de proces, atât din punct de vedere al condițiilor de îndeplinit și al demersurilor pe care o societate trebuie să le parcurgă anterior listării, cât și din punct de vedere al obligațiilor ce îi revin ulterior listării.

Reporter: Ce demersuri aveți în vedere pentru promovarea investițiilor bursiere ca alternativă la depozitele bancare?

Alexandru Petrescu: În vederea obținerii rezultatelor scontate și asumate prin Strategia națională privind dezvoltarea pieței de capital pentru perioada 2023-2026 și ținând cont, totodată, și de Planul Național de Redresare și Reziliență al României, Strategia include o serie de obiective generale și obiective specifice care au în vedere creșterea vizibilității pieței de capital, inclusiv prin promovarea investițiilor bursiere.

Obiectivul IV urmărește creșterea participării investitorilor individuali la piața de capital, în timp ce prin obiectivul V se urmărește creșterea rolului investitorilor instituționali în dezvoltarea pieței.

Dacă o parte din investitorii instituționali sunt obligați să aibă o politică de investiții, în ceea ce privește investitorii persoane juridice, care nu au obligații de respectare a unei astfel de politici, cât și investitorii persoane fizice, lucrurile sunt diferite. În primul rând, aceștia trebuie să conștientizeze beneficiile economisirii și să înțeleagă că pot avea randamente superioare prin investirea pe piața de capital comparativ cu plasarea banilor în depozite bancare. În acest sens, apreciem că sunt necesare atât campanii naționale de informare a investitorilor individuali și a mediului de afaceri cu privire la modalitățile și oportunitățile de investire pe piața de capital, cât și dezvoltarea de produse atractive pentru aceștia, ținând cont de specificul fiecărei categorii.

În acest context, ASF, în colaborare cu alte entități și instituții, a întreprins diverse acțiuni în zona educației financiare, cum ar fi: organizarea de cursuri, conferințe și programe, dar și publicarea de materiale educaționale în scopul informării investitorilor cu privire la beneficiile investirii pe piața de capital. De asemenea, prin modificările aduse legislației pieței de capital ce constau în simplificarea și adaptarea acesteia la cerințele pieței, s-au creat premisele pentru creșterea atractivității investirii în piața de capital.

Privind statisticile referitoare la investițiile realizate de micii investitori din alte piețe europene se poate aprecia că, în România, nivelul investițiilor realizate de persoanele fizice este mai mic, ceea ce conduce la posibilitatea unei creșteri considerabile în următorii ani dacă aceștia sunt informați corespunzător, prind curaj din a ieși din zona confortului unui depozit bancar și găsesc produse pe care să le înțeleagă și să le poată accesa în mod facil.

Crearea condițiilor pentru emiterea și tranzacționarea obligațiunilor guvernamentale a reprezentat un factor important pentru atragerea economiilor în alte produse decât depozitele bancare. Programele de titluri de stat destinate populației (programul Tezaur inițiat în anul 2018 și programul Fidelis început în anul 2020) reprezintă o sursă importantă și constantă de finanțare la nivel guvernamental.

De asemenea, în vederea creșterii încrederii investitorilor și a mediului de afaceri în piața de capital, ASF acordă o atenție deosebită eliminării entităților neautorizate care pretind că oferă servicii de investiții, dar care, prin activitatea desfășurată, au adus prejudicii financiare semnificative persoanelor de bună-credință care au dat curs „ofertelor” acestora.

Reporter: Cum vedeți dezvoltarea BVB în următorii 30 de ani? 

Alexandru Petrescu: Dacă ritmul actual de creștere se păstrează, în următorii 30 de ani Bursa de Valori București are potențialul de a se transforma într-un hub financiar regional, adaptându-se la tendințele globale și la nevoile locale. Prin dezvoltarea Bursei de Valori București, Bucureștiul are potențialul să devină un centru important în Europa de Est, creșterea infrastructurii financiare și a companiilor listate pe bursă putând transforma orașul, prin crearea unui avantaj competitiv pe piața regională.

Digitalizarea proceselor precum și diversificarea instrumentelor financiare și existența unor reglementări favorabile vor facilita accesul la piață și atragerea de noi investitori străini.

Bineînțeles că foarte important pentru dezvoltarea Bursei de Valori București va fi stabilitatea economică și politicile favorabile mediului de afaceri, ce vor influența pozitiv atractivitatea Bursei de Valori București. Astfel, o atenție crescută asupra investițiilor verzi și sustenabile ar putea conduce la dezvoltarea de produse financiare inovatoare axate pe responsabilitate socială.

De asemenea, investiția constantă în educația financiară își va arăta roadele, încurajând tot mai mulți români să investească pe bursă, pe măsură ce vor înțelege mai bine piețele financiare.

Și, pentru că suntem într-un mediu global interconectat, un impact semnificativ îl pot avea parteneriatele strategice cu alte burse internaționale și diversificarea acționariatului Bursei de Valori București.

Reporter: Care este impactul apartenenței României la Uniunea Europeană, din punct de vedere al reglementării și dezvoltării pieței de capital?

Alexandru Petrescu: Aderarea României la Uniunea Europeană a însemnat debutul unei noi etape de dezvoltare pentru piața de capital autohtonă, prin impactul resimțit atât la nivelul instituțiilor și entităților reglementate, cât și al investitorilor, odată cu integrarea pieței de capital interne în piața unică europeană.

Statutul de membru al Uniunii Europene a deschis noi perspective domeniului pieței de capital, a generat creșterea fluxurilor de capital străin spre piața de capital românească, a numărului total de investitori nerezidenți, a operațiunilor transfrontaliere realizate pe teritoriul României, dar a atras și noi provocări și riscuri. Este adevărat că necesitatea aplicării standardelor Uniunii Europene a reclamat eforturi şi costuri specifice atât din partea ASF, cât și a entităților reglementate de pe piața de capital, menite să le asigure conformarea la acquis-ul comunitar și competitivitatea pe piața comună.

Simultan, prin obținerea statutului de membru al Comitetului European al Reglementatorilor de Valori Mobiliare (CESR), înlocuit la 01.01.2011 cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), ASF a dobândit capacitatea și inițiativa de a contribui la adoptarea unor decizii comune, participând activ la dezbaterile care se desfășoară în cadrul forurilor europene. Experții din cadrul ASF participă atât la procesul de elaborare a documentelor de lucru în cadrul grupurilor şi a comitetelor permanente (elemente de legislație primară și secundară, ghiduri şi recomandări, rapoarte, opinii, avize tehnice pentru Comisia Europeană), cât şi la procesul decizional, în cadrul reuniunilor Consiliului Supraveghetorilor (BoS).

Începând cu data aderării, România aplică integral şi fidel acquis-ul comunitar. ASF asigură permanent atât transpunerea directivelor comunitare în legislația națională, cât şi cadrul necesar implementării acestora. Armonizarea cadrului legislativ din România cu acquis-ul comunitar realizată prin revizuirea legislației se desfășoară concomitent cu informarea permanentă a entităților reglementate şi a organismelor profesionale asupra conținutului reglementărilor europene aplicabile şi asupra regimului de aplicare a acestora.

 

 

Interviu publicat în Financial Intelligence, 18.03.2025