Comisia Europeană a adoptat la 31 iulie 2023 Standardele Europene de Raportare asupra Durabilității (ESRS), standarde obligatorii participanților la piață cărora li se aplică CSRD, prin publicarea la 22 decembrie 2023 a Regulamentului delegat (UE) 2023/2772 al Comisiei din 31 iulie 2023 de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea. Aceste standarde sunt aplicabile începând cu 1 ianuarie 2024 și cuprind 12 standarde împărțite astfel:
- 2 standarde transversale:
ESRS 1 Cerințe generale;
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.
- 10 standarde tematice (5 standarde de mediu, 4 standarde sociale, 1 standard guvernanță):
ESRS E1 Schimbările climatice;
ESRS E2 Poluare;
ESRS E3 Resursele de apă și cele marine;
ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele;
ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară;
ESRS S1 Forța de muncă proprie;
ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric;
ESRS S3 Comunitățile afectate;
ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali;
ESRS G1 Conduita profesională.
Ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului UE 2019/2088, directiva delegată clarifică faptul că examinarea factorilor de durabilitate și a obiectivelor legate de durabilitate trebuie să aibă loc conform cerințelor stabilite în Directiva delegată (UE) 2017/593 [1], astfel că firmele de investiții producătoare și distribuitoare de instrumente financiare ar trebui să ia în considerare factorii de durabilitate în procesul de aprobare și în alte mecanisme de guvernanță și supraveghere a produsului pentru fiecare instrument financiar care urmează să fie distribuit clienților. Firmele de investiții producătoare și distribuitoare de instrumente financiare trebuie să precizeze care este grupul de clienți cu obiectivele legate de durabilitate cărora urmează să li se distribuie instrumentul financiar. Factorii de durabilitate ai unui instrument financiar ar trebui să fie prezentați într-un mod transparent, pentru a-i permite distribuitorului să le furnizeze clienților lor sau clienților potențiali informațiile relevante.
Prevederile directivei se aplică firmelor de investiții și asigură coerența cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/2088.
Deoarece Directiva 2010/43/UE [2] nu menționează în mod explicit riscurile legate de durabilitate și pentru a se asigura că procedurile interne sunt puse în aplicare în mod corespunzător, scopul directivei delegate este să clarifice faptul că procesele, sistemele și controalele interne ale societăților de administrare a investițiilor reflectă riscurile legate de durabilitate, iar capacitățile și cunoștințele tehnice sunt adecvate pentru analizarea acestor riscuri. Societățile de administrare a investițiilor trebuie să evalueze în mod continuu nu numai toate riscurile financiare, ci și toate riscurile relevante legate de durabilitate menționate în Regulamentul (UE) 2019/2088 care, în cazul în care se produc, ar putea cauza un efect negativ semnificativ, efectiv sau potențial, asupra valorii investiției.
Prevederile directivei se aplică societăților de administrare a investițiilor (SAI) care desfășoară activitatea de administrare a unui organism de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM).
În condițiile în care Regulamentul delegat (UE) 231/2013 [3] nu menționează în mod explicit riscurile legate de durabilitate și pentru a se asigura că procedurile interne sunt puse în aplicare în mod corespunzător, scopul directivei delegate este să clarifice faptul că procesele, sistemele și controalele interne AFIA reflectă riscurile legate de durabilitate, iar capacitățile și cunoștințele tehnice sunt adecvate pentru analizarea acestor riscuri. De asemenea, pentru asigurarea coerenței între Regulamentul (UE) 2019/2088 și Regulamentul delegat (UE) 231/2013, inclusiv în ceea ce privește conflictele de interese a căror existență poate aduce atingere intereselor unui fond de investiții alternative, AFIA trebuie să includă conflictele de interese care pot apărea ca urmare a integrării riscurilor legate de durabilitate în procesele și sistemele lor, precum și în controalele lor interne.
În vederea respectării cerințelor Regulamentului (UE) 2019/2088, prevederile acestui regulament delegat se adresează administratorilor de fonduri de investiții alternative (AFIA).
Societățile de asigurare și intermediarii de asigurări care distribuie produse de investiții bazate pe asigurări și care creează produse de asigurare ar trebui să ia în considerare factorii de durabilitate în procesul de aprobare și în alte mecanisme de guvernanță și supraveghere pentru fiecare produs de asigurare care urmează să fie distribuit consumatorilor. Factorii de durabilitate ai unui produs de asigurare ar trebui să fie prezentați într-un mod transparent, pentru a le permite distribuitorilor de asigurări să le furnizeze consumatorilor lor sau consumatorilor potențiali informațiile relevante. De asemenea, trebuie să includă conflictele de interese care pot apărea ca urmare a integrării riscurilor legate de durabilitate în procesele și sistemele lor, precum și în controalele lor interne.
Actul delegat, este strâns legat de dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât împreună stabilesc un sistem cuprinzător de prezentare a aspectelor legate de durabilitate, urmând a se aplica societăților de asigurare și intermediarilor de asigurări care distribuie produse de investiții bazate pe asigurări.
Deoarece Regulamentul delegat (UE) 2015/35 [1] nu menționează în mod explicit riscurile legate de durabilitate și pentru a garanta că sistemul de guvernanță este pus în aplicare în mod corespunzător, trebuie clarificat faptul că sistemul de guvernanță al societăților de asigurare și de reasigurare și evaluarea necesităților generale de solvabilitate reflectă riscurile legate de durabilitate. Societățile de asigurare care publică informații privind principalele efecte negative asupra factorilor de durabilitate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2088 trebuie să își adapteze procesele, sistemele și controalele interne în ceea ce privește respectivele publicări de informații. De asemenea, trebuie să se asigure faptul că personalul societăților de asigurare gestionează cu eficacitate riscurile identificate de sistemul de gestionare a riscurilor, iar politicile de remunerare ar trebui să conțină informații cu privire la modul în care țin seama de integrarea riscurilor legate de durabilitate în sistemul de gestionare a riscurilor.
Regulamentul delegat preia aspecte legate de durabilitate prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 și, modificând un regulament emis în baza Directivei Solvabilitate II, urmând a se aplica societăților de asigurare.
Având în vedere faptul că Regulamentul delegat (UE) 2017/565 nu menționează în mod explicit riscurile legate de durabilitate și pentru a oferi asigurare că procedurile interne sunt puse în aplicare în mod corespunzător, trebuie clarificat faptul că procesele, sistemele și controalele interne ale firmelor de investiții reflectă riscurile legate de durabilitate, iar capacitățile și cunoștințele tehnice sunt adecvate pentru analizarea acestor riscuri. Firmele de investiții trebuie să instituie mecanisme adecvate astfel încât includerea factorilor de durabilitate în procesul de consiliere și în administrarea portofoliului să nu conducă la practici de vânzare inadecvată sau la prezentarea de date eronate. Pentru a evita prezentarea de date eronate, înainte de a le adresa clienților sau clienților potențiali întrebări referitoare la posibilele lor preferințe în materie de durabilitate, firmele de investiții trebuie să evalueze obiectivele de investiții ale acestora, orizontul de timp și circumstanțele specifice fiecărui client sau client potențial.
Actul delegat consolidează Regulamentul (UE) 2019/2088, Regulamentul (UE) 2019/2089 și Regulamentul privind taxonomia și stabilește reguli care se vor aplica firmelor de investiții.
Conform cerințelor articolului 19 din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare trebuie să țină seama de natura și amploarea activității economice și de sectorul la care se referă, inclusiv dacă activitatea economică este o activitate economică de tranziție. Criteriile trebuie să fie sub formă de prag cantitativ sau de cerință privind performanța calitativă, pentru a stabili dacă activitatea economică are un impact pozitiv asupra obiectivului climatic sau reduce impactul negativ asupra obiectivului climatic. În consecință, criteriile tehnice de examinare trebuie să specifice cerințele minime pe care activitatea economică ar trebui să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului.
Emis în baza Regulamentului privind taxonomia, prevederile acestui act delegat se adresează participanților la piața financiară și consultanților financiari, astfel că entitățile reglementate și supravegheate de ASF, precum:
Regulamentul delegat completează articolul 8 al Regulamentului (UE) 2020/852 prin detalierea conținutului, metodologiei și prezentarea informațiilor care trebuie să fie dezvăluite de companiile financiare și nefinanciare în ceea ce privește proporția activităților economice sustenabile din punctul de vedere al mediului în cadrul afacerilor, investițiilor sau activităților de creditare.
Emis în baza Regulamentului privind taxonomia, prevederile acestui act delegat se adresează participanților la piața financiară și consultanților financiari, astfel că entitățile reglementate și supravegheate de ASF, precum:
֍ Regulamentul Delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice.
Rectificarea la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice.
Rectificare 2 la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative
Modificare și rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 prin Regulamentul delegat(UE) 2023/363 al Comisiei referitor la standardele tehnice de reglementare în ceea ce privește conținutul și prezentarea informațiilor referitoare la publicările de informații din documentele precontractuale și din rapoartele periodice pentru produsele financiare care investesc în activități economice durabile din punctul de vedere al mediului
*************
[1] Directiva delegată (UE) 2017/593 a Comisiei din 7 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește protejarea instrumentelor financiare și a fondurilor care aparțin clienților, obligațiile de guvernanță a produsului și normele aplicabile la acordarea sau primirea de onorarii, comisioane sau alte tipuri de beneficii pecuniare sau nepecuniare
[2] Directiva 2010/43/UE a Comisiei din 1 iulie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice, conflictele de interese, regulile de conduită, administrarea riscului și conținutul acordului dintre depozitar și societatea de administrare
[3] Regulamentul delegat (UE) nr. 231/2013 al Comisiei din 19 decembrie 2012 de completare a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește derogările, condițiile generale de operare, depozitarii, efectul de levier, transparența și supravegherea