COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE
RAPORT DE ACTIVITATE pe anul 2000
BUCUREȘTI- aprilie 2001

CUPRINS                                                                                                            

Cap. 1. Performanţele pieţei valorilor mobiliare
1.1. Bursa de Valori Bucureşti
1.2. Piaţa RASDAQ
1.3. Societăţile de valori mobiliare
1.4. Registrele independente
1.5. Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare
1.6. Fondurile deschise de investiţii
1.7. Societăţile de investiţii financiare

Cap. 2.

Activităţile desfăşurate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în cadrul principalelor sale funcţii
2.1. Departamentul autorizare şi reglementare
2.2. Departamentul emitenţi
2.3. Oficiul pentru evidenţa valorilor mobiliare
2.4. Departamentul supraveghere a pieţelor reglementate
2.5. Departamentul control – anchetă
2.6. Departamentul juridic
2.7. Departamentul informatică
2.8. Secretariatul general

Cap.3.

Resursele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare
3.1. Resurse umane
3.2. Resurse financiare

Cap.4.

Proiecte privind dezvoltarea pieţelor reglementate
Anexe 1-15;   16-27  

 

CAP. 1. PERFORMANȚELE PIEȚEI VALORILOR MOBILIARE

Evoluţia pieţei valorilor mobiliare în anul 2000 a fost determinată de mai mulţi factori ce ţin atât de mediul economic şi politic, extern şi intern cât şi de piaţa valorilor mobiliare.

Mediul economic neprielnic instalat în ţară, începând din 1998, odată cu modificarea legilor privind investiţiile străine, acordurile nerespectate cu Fondul Monetar International, riscul de neîndeplinire a serviciului datorirei externe din 1999, numeroasele crize guvernamentale din perioada 1998-2000, dublate de criza generalizată a pieţelor emergente din Rusia şi din ţările în curs de dezvoltare de la sfârşitul anului 1998 şi de războiul din Balcani de la începutul anului 1999, au determinat scăderea în cascadă a ratingului de ţară ce au perpetuat declinul anului 1999 şi în anul 2000. Toate aceste evenimente au făcut din România o pată gri pe harta fluxurilor investiţionale străine, cele care dau consistenţa oricărei pieţe de capital din lume, cu efecte atât asupra investiţiilor directe, cât mai ales asupra celor de portofoliu.

Administrarea riscului a fost o problemă greu de rezolvat atât pentru investitorii români cât şi pentru fondurile cu capital de risc străine: variabilele din stocul de aşteptare au fost reduse la număr şi au avut, din păcate, un grad redus de determinare a configuraţiei mediului de afaceri.

Politica dobânzilor înalte practicată în România în ultimii ani şi împrumuturile atrase de Ministerul Finanţelor la rate ale dobânzilor superioare chiar şi celor bancare au determinat orientarea puţinelor resurse investiţionale preponderent către piaţa monetară şi cea a titlurilor de stat. Deprecierea monedei naţionale cu peste 40% nu poate decât să sufoce orice mecanism bursier, puţine fiind oportunităţile investiţionale care să ofere randamente atât de mari.

Drept urmare, toţi aceşti factori au avut efecte negative asupra fluxurilor externe şi interne de investiţii de portofoliu. Astfel, pieţele bursiere, şi mai ales Piaţa RASDAQ, s-au transformat în pieţe de concentrare, în suport anexă transferurilor sporadice de pachete mari materializate în oferte publice secundare şi tranzacţii speciale care nici pe departe nu au dat consistenţă pieţei. În plus, decizia privind impozitarea cu 1% a profitului obţinut din vânzarea de acţiuni pe piaţa de capital a contribuit şi ea la diminuarea interesului faţă de investiţia în piaţa de capital, care şi aşa este considerată uneori un adevărat act de curaj.

În aceste condiţii, nu s-a putut contura nici una dintre trăsăturile unui comportament economic normal; în schimb, se pot explica motivele unor deviaţii comportamentale. Astfel, se investeşte, dar nu în sectoare productive, se consumă resurse financiare, dar nu din fluxurile transparente ale pieţelor financiare oficiale. Măsurile raţionale din programul de reformă au fost sistematic distruse de modificările prea dese ale cadrului legal.

La factorii menţionaţi anterior trebuie adăugate şi deficienţele manifestate în cadrul pieţei valorilor mobiliare, deficienţe pe care le vom prezenta în continuare.

 

1.1. BURSA DE VALORI BUCUREşTI - BVB

Consecventă cu obiectivele sale declarate pentru anul 2000, Bursa de Valori Bucureşti a încercat în perioada analizată să ridice standardele de calitate ale activităţii sale sub toate aspectele: ridicarea exigenţelor privind admiterea la cotă, o mai bună monitorizare a comportamentului emitenţilor listaţi în ceea ce priveşte obligaţia acestora de raportare periodică şi continuă, o mai bună supraveghere a activităţii membrilor Asociaţiei Bursei, precum şi asigurarea unor condiţii superioare de tranzacţionare, decontare, înregistrare şi securitate a deţinerilor. Această preocupare este reflectată şi de rezultatele înregistrate de piaţa bursieră în anul trecut.

                                                                                                            Tabelul 1.1.1.

INDICATORI

1995

1996

1997

1998

1999

2000

Numărul societăţilor tranzacţionate

9

17

75

126

127

114

Capitalizarea bursieră (mii USD)

100.369

60.812

632.432

357.139

316.800

365.200

Cifra de afaceri anuală (mii USD)

964

5.279

260.425

193.398

125.008

86.630

Rata cifrei de afaceri

-

6,19%

72,51%

36,94%

20,17%

25,48%

PER (total piaţă)

-

-

10,70

8,22

8,82

3,98

Raportul preţ/ valoare nominală

-

-

-

0,38

0,62

0,41

Randament dividend

-

-

-

10,66%

7,84%

7,48%

Evoluţia rezultatelor înregistrate în perioada 1997-2000 privind valoarea tranzacţionată şi capitalizarea în lei şi USD precum şi numărul acţiunilor tranzacţionate se prezintă sugestiv în figurile 1.1.1. - 1.1.3.

Image111.jpg (23473 bytes)Figura 1.1.1.  

Image112.jpg (23304 bytes)Figura 1.1.2.

Image113.jpg (19253 bytes)   Figura 1.1.3.

    

Cu toate că numărul acţiunilor tranzacţionate a crescut, valoarea tranzacţionată exprimată în USD a înregistrat o scădere importantă.

Aceeaşi caracteristică contradictorie a înregistrat-o şi evoluţia celor doi indici oficiali: BET şi BET-C. După cum se poate observa din figurile 1.1.4. şi 1.1.5., dacă evoluţia lor exprimată în lei a înregistrat creştere, în USD aceasta este într-o scădere remarcabilă, reflectând, nimic altceva decât, substanţiala depreciere a monedei naţionale.

Image114.gif (5978 bytes)Figura 1.1.4.

Image115.gif (5409 bytes)Figura 1.1.5.

Desigur, prelungirea perioadei de tranziţie către o economie de piaţă echilibrată şi-a pus amprenta asupra activităţii bursiere. Dovadă în acest sens este locul pe care Bursa de Valori Bucureşti îl ocupă în rândul burselor de valori regionale (figura 1.1.6.), deşi din punct de vedere tehnic şi reglementativ se găseşte la un nivel comparabil cu acestea.

Image116.gif (7170 bytes)Figura 1.1.6.

 

În ceea ce priveşte activitatea membrilor Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti, anul 2000 a însemnat şi el reducerea numărului acestora, ca urmare a înrăutăţirii condiţiilor de piaţă. Aşa cum se poate observa din figura 1.1.7., dacă perioada 1995-1998 a consemnat o creştere mai mare de 600% a numărului membrilor Bursei de Valori Bucureşti, în ultimii doi ani acesta a scăzut cu 30% faţă de 1998 şi procesul continuă (figura 1.1.7.).

Figura 1.1.7.

De altfel, în condiţiile de piaţă existente, precum şi ţinând seama că începând cu anul 1999 taxa de admitere în Asociaţia Bursei de Valori Bucureşti este de 30.000 USD (echivalentul în lei) este greu de crezut că vor avea loc modificări importante ale acestui trend. Figura 1.1.8. prezintă membrii Asociaţiei BVB după valoarea capitalului social.

Figura 1.1.8.

Tendinţa de reducere a numărului de societăţi comerciale înscrise la Cotă, a continuat şi în anul 2000, în primul rând prin delistarea unui număr de paisprezece societăţi comerciale, iar în al doilea rând prin admiterea la Cotă, la Categoria I, a numai două societăţi comerciale, respectiv ROLAST S.A. Piteşti şi Banca Română pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale (figura 1.1.9.).

Figura 1.1.9.

Reducerea per total a numărului de societăţi comerciale listate a condus la reducerea capitalului social total al emitenţilor înscrişi la Cota Bursei de Valori Bucureşti. În acest context, Bursa de Valori Bucureşti consideră că este necesară o remodelare a structurii pieţei făcută în paralel cu impunerea unor nivele de capital superioare celor de astăzi. Anul 2000 a marcat, pe linia creşterii standardelor de calitate, creşterea exigenţelor de admitere la Cotă cum sunt: limita superioară de capital, existenţa unui anume flux de numerar, precum şi un grad mai ridicat de răspundere faţă de acţionarii societăţii comerciale.

Activitatea de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti s-a desfăşurat şi în anul 2000 pe două coordonate: pe de o parte, activitatea propriu-zisă de tranzacţionare în piaţă, iar pe de altă parte, distribuţia prin mecanismele Bursei de Valori Bucureşti a unor oferte publice primare şi secundare, de vânzare sau cumpărare, precum şi a unor plasamente private.

Aşa cum se poate observa din tabelul 1.1.2., caracteristica anului 2000 este aceea că dintr-un total de 1,76 miliarde acţiuni tranzacţionate în cadrul Bursei de Valori Bucureşti, circa 75% au făcut obiectul tranzacţiilor în piaţă, diferenţa constituind-o distribuţia prin Bursa de Valori Bucureşti a unor acţiuni care au făcut obiectul diferitelor oferte publice şi plasamentelor private.

                                                                                                                                                                                            Tabelul 1.1.2.

An

Nr.

şedinţe

Număr de acţiuni (milioane)

Total

În piaţă

Oferte publice

Plasamente private

Primare

Secundare

2000

251

1.760

1.289

0,002

28

443

1999

249

1.069

918

64

87

-

1998

255

987

902

-

84

-

1997

207

616

602

1

13

-

1996

84

1

1

-

-

-

1995

5

0,043

0,043

-

-

-

În ceea ce priveşte valoarea acestor operaţiuni derulate prin mecanismele Bursei de Valori Bucureşti se poate remarca, aşa cum rezultă din tabelul 1.1.3., că valoarea tranzacţiilor în piaţă reprezintă aproximativ 2/3 din total.

                                                                                                                                            Tabelul 1.1.3.

An

Valoare (milioane lei)

Total

În piaţă

Oferte publice

Plasamente private

Primare

Secundare

2000

1.837.339

1.259.812

80

120.378

457.096

1999

1.414.647

1.146.993

172.137

95.517

-

1998

1.846.576

1.663.450

-

183.126

-

1997

1.945.858

1.921.885

1.047

22.926

-

1996

15.167

15.167

-

-

-

1995

2.464

2.464

-

-

-

Concluzia care se desprinde din această structură a tranzacţiilor este aceea că Bursa de Valori Bucureşti devine pe zi ce trece şi o alternativă de finanţare pentru societăţile comerciale, având în vedere că din cifrele de mai sus ofertele publice secundare ale Fondului Proprietăţii de Stat, în număr de şase, au reprezentat 6% din total (figura 1.1.10).

Figura 1.1.10.

Din analiza activităţii de tranzacţionare pe sectoare economice reprezentate de emitenţii listaţi, se poate constata, aşa cum rezultă şi din tabelul 1.1.4., că ponderea cea mai importantă o ocupă serviciile bancare şi financiare, urmate de bunurile de larg consum şi materiile prime şi materialele. Această structură este absolut explicabilă având în vedere că în sfera serviciilor financiare activează cele cinci Societăţi de Investiţii Financiare, care prin acţionariatul lor deosebit de numeros, prezintă şi un grad de lichiditate ridicat.

                                                                                                                                                                                              Tabelul 1.1.4.

Sector de activitate

Valoarea totală tranzacţionată (miliarde lei)

Ponderea deţinută în total valoare tranzacţionată

Capitalizarea bursieră (miliarde lei)

Ponderea deţinută în total capitalizare bursieră

PER

Bănci şi servicii financiare

582,84

31,72

2.745,38

24,31

2,77

Bunuri de larg consum

579,90

31,56

1.982,74

17,56

3,51

Materii prime şi materiale

268,23

14,60

3.140,76

27,81

6,88

Farmaceutice

144,04

7,84

983,31

8,71

5,45

Echipamente

127,46

6,94

1.046,26

9,27

3,65

Servicii

74,13

4,03

273,29

2,42

8,67

Chimice

40,25

2,19

724,20

6,41

2,00

Energie

20,49

1,12

396,45

3,51

5,95

Anul 2000 a marcat şi primele două distribuţii de obligaţiuni corporative emise prin ofertă publică primară, din acestea numai cea iniţiată de S.C. Internaţional Leasing S.A. Bucureşti a fost încununată de succes.

Activitatea de compensare-decontare a Bursei de Valori Bucureşti s-a desfăşurat în condiţii similare cu ale anilor anteriori: nu s-a înregistrat nici o incapacitate de plată care să genereze o blocare a procesului de decontare la nivel de piaţă.

Cu toate acestea a fost prima dată utilizat fondul de garantare pentru a acoperi obligaţiile de plată ale uneia dintre societăţile de valori mobiliare membre.

În ceea ce priveşte evoluţia numărului de bănci participante la sistemul de compensare-decontare al Bursei de Valori Bucureşti, acesta a suferit o uşoară scădere, în condiţiile în care structura lui s-a modificat (figura 1.1.11.).

Figura 1.1.11.

Din cele 18 bănci de decontare, au operat efectiv în anul 2000 numai 12 bănci, aşa cum reiese şi din figura 1.1.12. Acestea au efectuat operaţiuni de decontare (încasări/plăţi) în suma de 1.538 miliarde lei.

Figura 1.1.12.

În anul 2000 au operat, în sistemul de decontare al Bursei de Valori Bucureşti, şapte bănci custode al căror portofoliu s-a ridicat la peste 2.600 miliarde lei.

În ceea ce priveşte activitatea de registru a Bursei de Valori Bucureşti, aceasta a fost influenţată pe de o parte de politica de delistare a societăţilor comerciale, iar pe de altă parte de conectarea la sistemul informatic al Bursei de Valori Bucureşti a Registrului Român al Acţionarilor.

Aşa cum rezultă din figura 1.1.13., numărul societăţilor comerciale al căror registru este administrat de Bursa de Valori Bucureşti a scăzut cu peste 10%.

Figura 1.1.13.

Totodată este de precizat că din cele 119 societăţi comerciale evidenţiate mai sus, numai 107 sunt înscrise la Cota Bursei de Valori Bucureşti, diferenţa reprezentând societăţile comerciale tranzacţionate pe piaţa valorilor mobiliare necotate.

Activitatea de cercetare-dezvoltare s-a înscris în anul 2000 pe coordonatele cunoscute, înregistrând la 1 noiembrie 2000 lansarea unui nou indice al Bursei de Valori Bucureşti, respectiv BET-FI, destinat urmăririi evoluţiei de piaţă a acţiunilor celor cinci Societăţi de Investiţii Financiare înscrise la Cota Bursei.

Activitatea privind sistemul informatic al BVB a urmărit:

bulletcreşterea gradului de securizare a reţelei interne prin achiziţionarea unor echipamente deosebit de performante care elimină întreruperile greu recuperabile şi orice posibilitate de vizitare nedorită;
bulletconectarea la Internet în condiţii de siguranţă şi protecţie a reţelei interne, cu două nivele de filtre;
bulletdezvoltarea şi consolidarea relaţiei cu sursele de informaţii prin rescrierea corespondenţei de transmisie efectivă a datelor;
bulletrealizarea unei platforme de tranzacţionare destinată în principal titlurilor de stat.

 

1.2. PIAȚA RASDAQ

Anul 2000 reprezintă pentru Piaţa RASDAQ o etapă de activitate în urma căreia se impun măsuri de restructurare importante. Deşi eforturile de dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii activităţilor derulate pe această piaţă s-au ridicat cel puţin la nivelul anilor precedenţi, acestea nu au putut stopa declinul pieţei exprimat prin scăderea majorităţii indicatorilor.

În anul 2000 valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 3.066 miliarde lei, cu 15,3% mai puţin decât valoarea înregistrată în anul precedent; exprimată în USD, scăderea a fost şi mai accentuată, cu 40,3%, valoarea totală tranzacţionată fiind de 144,47 milioane USD (figura 1.2.1.).

Figura 1.2.1.

Pentru a transfera cele 1,21 miliarde de acţiuni, participanţii în Piaţa RASDAQ au efectuat în anul 2000 peste 140.000 de tranzacţii. Și la aceste două capitole s-au înregistrat scăderi severe de 43,3% pentru numărul de acţiuni şi respectiv 48,4% pentru numărul de tranzacţii (figura 1.2.2.).

Figura 1.2.2.

După creşterea de la sfârşitul anului 1999, indicele RASDAQ Compozit a suferit o ajustare de la 820 puncte, nivel înregistrat pe 5 ianuarie 2000, la 700 de puncte către sfârşitul aceleiaşi luni (-14%). Indicele şi-a continuat declinul până în luna iunie 2000 când a înregistrat valoarea minimă anuală de 668,15 puncte. A urmat apoi o perioadă de creştere lentă până la sfârşitul lunii septembrie 2000 când indicele a atins un nou maxim de 718 puncte, sfârşitul anului 2000 consemnând un nivel al indicelui RASDAQ Compozit de 689 puncte. Pe ansamblu, în anul 2000 preţurile în lei ale acţiunilor tranzacţionate pe această piaţă au scăzut cu 19%.

În schimb, datorită celor 78 de societăţi nou listate şi a majorărilor de capital efectuate pe parcursul anului 2000, capitalizarea a fost la sfârşitul anului de circa 21 mii miliarde lei, reprezentând o creştere de 19% faţă de anul 1999; exprimată în dolari însă, valoarea capitalizată a fost de peste 800 milioane USD, reprezentând o scădere cu 16% faţă de anul precedent (figura 1.2.3.).

Figura 1.2.3.

Pe ansamblul anului 2000 s-au tranzacţionat acţiuni emise de 3.264 societăţi comerciale dintre care pentru 464 (15%) s-a încheiat doar câte o singură tranzacţie în cele 251 de zile de tranzacţionare (figura 1.2.4.).

Figura 1.2.4.

Dacă ţinem cont şi de faptul că pe piaţă sunt listate mai mult de 5.900 societăţi comerciale, înseamnă că aproximativ 2.600 emitenţi nu au fost tranzacţionaţi niciodată în anul 2000.

Societăţile comerciale cu cea mai mare valoare de piaţă la sfârşitul anului 2000 au fost:

                                                                                                                                                                                                        Tabelul 1.2.1.

Simbol

Nume emitent

Capitalizare (milioane USD)

Capitalizare (miliarde lei)

Capital social (miliarde lei)

COER COMBINATUL SIDERURGIC SIDEX

26,56

681,26

6.307,99

ROMB ROMCIM BUCUREȘTI

19,33

498,67

389,59

ASRA ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ ASIROM

19,35

496,02

29,18

ROMC ROMCIF FIENI

16,23

417,44

126,50

NEOL NEPTUN-OLIMP

15,55

401,18

208,95

BURO BRAU UNION ROMANIA SA

14,43

372,30

1.095,00

ASTI ȘANTIERUL NAVAL DAMEN GALAȚI

12,53

318,38

153,07

PELY PETROTEL-LUKOIL S.A.

9,56

245,05

1.093,99

SOCP SOCEP CONSTANȚA

8,52

219,79

114,48

STRV PCC STEROM SA

8,52

216,99

142,75

Cele mai tranzacţionate societăţi comerciale în anul 2000 au fost:

                                                                                                                                                                                                    Tabelul 1.2.2.

Simbol

Nume emitent

Nr. tranzacţii

Valoare tranzacţii (miliarde lei)

Valoare tranzacţii (mii USD)

ALPO ALPROM SLATINA

2253

49,49

2.384

ERCA HERCULES BĂILE HERCULANE

1935

10,65

489

NEOL NEPTUN-OLIMP

1517

11,66

562

SNBB ȘANTIERUL NAVAL BRĂILA

1470

10,79

501

NAPP NAPOLACT

1336

5,13

217

IMEP ANA-IMEP PITEȘTI

1204

10,55

498

ATPA ATHENEE PALACE

1103

3,90

184

ALTC ALTUR

1101

5,29

249

HABE HABER

1069

4,83

219

SANE SANEX

999

46,36

2.071

Creată în 1996 ca un sistem eficient, echitabil şi transparent de tranzacţionare a acţiunilor rezultate în urma procesului de privatizare în masă, Piaţa RASDAQ a parcurs unii paşi importanţi în diversificarea activităţii şi a instrumentelor financiare tranzacţionate.

Cel mai important eveniment al anului l-a reprezentat fără îndoiala listarea pentru prima dată în România a primelor instrumente financiare cu venit fix sub forma certificatelor de depozit bancar. Deşi nu a fost înregistrată decât o singură emisiune de 10 miliarde de lei, iar numărul şi valoarea tranzacţiilor au fost reduse, proiectul a adus elemente preţioase de câştig. În primul rând a fost testată cu succes capacitatea tehnică de listare şi tranzactionare a unor astfel de produse, cu atât mai mult cu cât tranzacţionarea s-a efectuat nu pe bază de preţ (ca la acţiuni), ci pe bază de randament (dobândă sau discount). Un alt câştig important al acestui proiect a fost colaborarea cu SNCDD privind decontarea tranzacţiilor cu aceste titluri şi asigurarea serviciilor de registru. Toate aceste elemente sunt câştiguri importante întrucât reprezintă baza de pornire pentru proiecte asemănătoare: obligaţiuni corporatiste, titluri de stat, obligaţiuni municipale. De altfel, încă din luna septembrie piaţa a conceput şi testat prima variantă a modulului de tranzacţionare pentru obligaţiuni corporatiste şi a conceput prima variantă de regulament pentru aceste produse.

Un alt eveniment important al anului 2000 l-a constituit punerea la dispoziţia APAPS (fostul FPS) a unui mecanism complex de licitaţie denumit generic “Licitaţie electronică”, pe lângă celelalte deja existente: licitaţia specială, oferta cu evaluare prin sistem, licitaţia olandeză, plasamentul garantat. Metoda s-a dovedit un succes, FPS optând pentru această metoda în vânzarea pachetelor de acţiuni la 42 societăţi comerciale, reprezentând aproximativ 50% din veniturile obţinute de FPS pe Piaţa RASDAQ.

De asemenea, Ministerul Finanţelor a optat pentru utilizarea facilităţilor oferite de Piaţa RASDAQ în vânzarea pachetelor de acţiuni preluate în administrare de la FPS în vederea stingerii creanţelor bugetare. Metoda folosită a fost cea a ofertei publice secundare, prin care s-a realizat cu succes vânzarea pachetelor deţinute la 4 societăţi comerciale în valoare totală de 196,3 miliarde lei.

Pentru prima oară de la înfiinţare, sistemul RASDAQ a putut furniza informaţii despre situaţiile financiare ale emitenţilor listaţi. Printr-o interfaţă web, atât participanţii în piaţă cât şi publicul larg pot accesa o bază de date cu bilanţuri semestriale şi anuale a peste 4000 de societăţi comerciale, corelată cu performanţele financiare şi de piaţă ale societăţilor respective, pe baza unor indicatori specifici calculaţi.

Existenţa celor peste 5000 de societăţi comerciale listate a ridicat probleme de ordin logistic greu de surmontat, în condiţiile lipsei aproape totale a colaborării cu societăţile emitente, piaţa nefiind capabilă să pună ani la rândul la dispoziţia participanţilor şi a publicului larg un set minim de informaţii: date financiare în timp util, evenimente din viaţa emitenţilor, politica lor de dividende. Din această cauză RASDAQ şi-a creat în ultimii trei ani imaginea unei pieţe mai mult sau mai puţin opace în care informaţia publică este mai greu accesibilă şi este exploatată mai ales de persoane care au acces direct la sursele informaţiilor. Mai mult decât atât, majoritatea covârşitoare a societăţilor a fost listată în 1996 şi 1997 pe baza unor decizii administrative ale Guvernului, şi nu la solicitarea expresă a emitenţilor, ceea ce a făcut ca emitenţii să nu aibă nici un interes să colaboreze cu instituţiile pieţei. Un efect negativ asupra imaginii pieţei l-au avut şi unele variaţii extreme ale preţurilor unor acţiuni. În general, aceste preţuri nu au fost determinate de cerere şi ofertă (acţiunile respective fiind caracterizate de o lichiditate extrem de redusă, cu tranzacţii sporadice), ci au rezultat din calcule generate din evaluarea unor criterii de eficienţă ale unor operaţiuni atipice derulate pe piaţă, cum au fost tranzacţiile cu termen de decontare întârziat (purtând caracteristici ale împrumuturilor în acţiuni sau împrumuturilor în bani, prin care participanţii mai puţin iniţiaţi au suferit pagube, neasigurându-şi împrumutul cu un colateral de nivel corespunzător). Aceste tranzacţii au fost posibile prin utilizarea speculativă a unor facilităţi ale sistemului, care se doreau a veni în sprijinul investitorilor pentru a rezolva unele cazuri speciale, unde era necesară o uşoară variaţie a termenului de decontare. Fără a fi un fenomen generalizat (figura 1.2.5.), totuşi, datorită ecourilor destul de mari din presă, aceste operaţiuni au afectat destul de serios imaginea Pieţei RASDAQ la momentul respectiv. Datorită expunerii la risc a unor asemenea operaţiuni nereglementate, precum şi a efectului de deformare a preţului de tranzacţionare, CNVM a impus obligativitatea decontării tranzacţiilor în cel mult 3 zile lucrătoare de la data raportării lor.

Figura 1.2.5.

 

1.3. SOCIETĂȚILE DE VALORI MOBILIARE

Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM) s-a constituit în luna ianuarie 1995, cu 25 membri fondatori, ca o asociaţie profesională cu scopul de a reprezenta interesele societăţilor de valori mobiliare, de a ridica standardele profesionale specifice activităţii de intermediere de valori mobiliare, de a promova interesele generale ale pieţei de capital şi de a sprijini dezvoltarea instituţiilor acesteia.

Evoluţia numărului de societăţi de valori mobiliare, membre ANSVM, este prezentată în tabelul 1.3.1.

                                                                                                                                                              Tabelul 1.3.1.

Anul

Număr de societăţi membre

1996

85

1997

168

1998

202

1999

167

2000

136

Repartiţia pe judeţe a societăţilor de valori mobiliare este prezentată în figura 1.3.1.

Figura 1.3.1.

La sfârşitul anului 2000, 101 societăţi de valori mobiliare erau operaţionale pe Piaţa RASDAQ, faţă de 129 la sfârşitul anului 1999.

Societăţile de valori mobiliare membre ANSVM au efectuat în anul 2000 un număr de 140 mii tranzacţii în valoare totală de peste 3.066 miliarde lei.

În tabelul 1.3.2. este prezentată evoluţia valorii tranzacţionate în perioada 1997–2000.

                                                                                                                                                                   Tabelul 1.3.2

Anul

Valoarea tranzacţionată (lei)

1997

2.828.233.889.774

1998

3.790.021.792.716

1999

3.620.794.694.570

2000

3.066.127.530.420

Clasamentul societăţilor de valori mobiliare în funcţie de valoarea tranzacţionată în anul 2000 (exclusiv ofertele publice de cumpărare, ofertele publice de vânzare şi activităţile de privatizare) este prezentat în anexa 2.

În cursul anului 2000 s-au derulat pe Piaţa RASDAQ un număr de 197 oferte publice secundare de cumpărare, pentru un număr de 166 societăţi comerciale, prin 52 intermediari, membri ANSVM. Valoarea totală a acestor oferte a fost de 574,89 miliarde lei, reprezentând o creştere cu 89% faţă de anul precedent, şi este prezentată în figura 1.3.2., iar evoluţia valorii ofertelor din intervalul 1997-2000, în figura 1.3.3.

În vederea creşterii transparenţei, ofertele publice secundare de cumpărare se anunţă zilnic în presă; derularea lor prin sistem se face în conformitate cu prevederile Deciziilor CNVM şi Procedurilor ANSVM nr.2/1999 însoţite de Normele tehnice ale Instituţiilor Pieţei RASDAQ.

Figura 1.3.2.

 

Figura 1.3.3.

În anul 2000 s-au derulat 16 oferte publice secundare de vânzare (dintre care 9 s-au încheiat cu succes), pentru un număr de 16 societăţi emitente, prin 7 societăţi de valori mobiliare ca intermediari, în valoare de 209 miliarde lei (figura 1.3.4.).

În vederea creşterii transparenţei, ofertele publice de vânzare se anunţă zilnic în presă şi se derulează în conformitate cu prevederile Deciziilor CNVM şi Procedurilor ANSVM nr.3/1999 însoţite de Normele tehnice ale instituţiilor Pieţei RASDAQ.

Figura 1.3.4.

În anul 2000 s-au derulat pe Piaţa RASDAQ licitaţii electronice, în conformitate cu prevederile Regulamentului CNVM nr.13/1999 pentru un număr de 50 societăţi comerciale listate. Rezultatele licitaţiilor au fost validate de APAPS (fostul FPS) pentru 42 societăţi comerciale. De asemenea, s-au derulat oferte publice secundare de vânzare a acţiunilor deţinute de APAPS (fostul FPS), în conformitate cu Procedurile ANSVM nr.2/1998 şi Normele tehnice aferente, pentru un număr de 45 societăţi comerciale.

Prin cele 2 metode şi prin intermediul a 32 societăţi de valori mobiliare membre ANSVM, s-a realizat vânzarea acţiunilor deţinute de APAPS (fostul FPS), în valoare totală de aproximativ 230 miliarde lei (figura 1.3.5.).

Figura 1.3.5.

În figura 1.3.6. este prezentată evoluţia valorii anuale a privatizărilor efectuate pe piaţa RASDAQ în perioada 1997-2000, iar în figura 1.3.7. evoluţia numărului de emitenţi care au făcut obiectul privatizării.

Figura 1.3.6.

Figura 1.3.7.

 

1.4. REGISTRELE INDEPENDENTE

Registrele independente au rolul pe piaţa de capital să gestioneze registrele acţionarilor societăţilor comerciale emitente cu care au încheiat contract. În acest scop sunt stabilite legături de comunicaţii directe şi rapide cu SVM-uri, Piaţa RASDAQ, SNCDD, BVB, cu alţi registratari, după caz. De asemenea, registratarii au un rol important în asigurarea protecţiei informaţiilor pe care le gestionează, la un nivel suficient de securizare a accesului la date.

Registrele independente prestează servicii, atât la cererea emitenţilor şi acţionarilor, cât şi la solicitarea instituţiilor pieţei de capital, prin transferurile operate spre şi de la BVB şi Piaţa RASDAQ în cadrul procesului complex de tranzacţionare bursieră.

Primul registru a fost înfiinţat în anul 1996, odată cu Piaţa RASDAQ, sub denumirea de Registrul Român al Acţionarilor (RRA), în prezent operând zece registre pe piaţa de capital şi anume: R.R.A. Bucureşti, Regisco Bucureşti, R.I.Monitor – Bucureşti, R.I.Mioriţa - Cluj-Napoca, R.I.Moldova – Iaşi, R.I. Riavest – Timişoara, R.I.Oltenia Muntenia – Craiova, R.I.Transilvania - Târgu Mureş, R.I.Prahova – Ploieşti şi R.I.N.A.Buzău. În tabelul 1.4.1. se prezintă performanţele registratarilor în anul 2000.

                                                                                Activitatea registratarilor
                                                                                                                                                                                                                       
Tabelul 1.4.1.

Nume registratari Localitatea

Număr emitenţi deserviţi prin contracte

Număr total acţiuni emise
mii buc.

Număr total acţionari mii. Pers.

Număr total transferuri directe

Număr modificări date identitate

Număr restricţionări conturi

Număr extrase de cont eliberate

Număr înregistrări gaj

Număr eliberări structuri sintetice

Număr operaţiuni majorare/ reducere de capital

Număr operaţiuni fuzionări/ divizări

Număr distribuiri dividende (emitenţi)

Registrul Roman al Actionarilor, Bucureşti

1.938

3.946.371

2.329

1.958

3.106

208

7.539

640

789

288

21

3

Regisco, Bucureşti

517

25.543.794

47.645

72.543

84.381

92.506

630.682

85

783

111

4

3

Registrul Independent Monitor, Bucuresti

53

196.983

187

6.764

156

11

669

31

43

9

1

2

Registrul Independent Moldova Iaşi

192

420.000

340

890

4.100

1.618

9.760

81

432

21

2

-

Registrul Independent Transilvania,
Tg. Mureş

210

231.707

282

1.197

24

2

895

15

58

15

7

-

Registrul Mioriţa, Cluj-Napoca

410

339.082

473

3.908

598

76

6.380

68

575

28

2

-

Registrul Oltenia- Muntenia, Craiova

168

131.845

162

215

8

-

139

10

52

7

-

-

Registrul Independent RIAVEST, Timişoara

123

214.104

214

283

148

50

364

40

104

11

1

-

Registrul Independent Prahova, Ploieşti

70

168.679

135

970

39

15

89

7

93

6

-

-

Registrul Independent Naţional al Actionarilor, Buzău

96

839.407

230

405

120

22

650

21

325

13

-

-

 

1.5. SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE COMPENSARE, DECONTARE ȘI DEPOZITARE PENTRU VALORI MOBILIARE S.A.

SNCDD este instituţia autorizată ca depozitar central de valori mobiliare şi sistem de decontare a valorilor mobiliare care asigură înregistrarea tranzacţiilor cu valori mobiliare dematerializate executate pe piaţa RASDAQ, conform raportărilor primite de la sistemul de tranzacţionare, decontarea acestor tranzacţii, compensarea interbancară, înregistrarea transferurilor de proprietate asupra valorilor mobiliare şi păstrarea în siguranţă a acestora.

SNCDD oferă membrilor săi, în condiţii de eficienţă şi securitate, următoarele servicii:

bulletÎnregistrarea tranzacţiilor bilaterale;
bulletAfirmarea de către agenţii custode a tranzacţiilor realizate pe piaţa RASDAQ de către clienţii lor;
bulletCompensarea şi decontarea tranzacţiilor;
bulletDecontarea tranzacţiilor de tip “privatizări FPS”, ofertă publică de vânzare, ofertă publică de cumpărare;
bulletTransferul valorilor mobiliare între Utilizatorii Direcţi şi Registrele Independente;
bulletDepozitarea şi custodia valorilor mobiliare;
bulletReconcilierea automată a înregistrărilor din SNCDD cu cele de la Registrele Independente;
bulletMenţinerea registrului deţinătorilor de valori mobiliare;
bulletAlocarea codurilor ISIN (International Security Identification Number) pentru valorile mobiliare tranzacţionate pe piaţa de capital românească (atât Bursa de Valori Bucureşti, cât şi RASDAQ);
bulletExpertiza operaţională şi procedurile specifice de administrare a riscului;
bulletComunicaţii standardizate şi protejate.

La 31.12.2000 SNCDD are un capital social de 3.818.200.000 lei (38.182 acţiuni cu valoarea nominală de 100.000 lei/acţiune), deţinut de următoarele grupe de acţionari:

bulletSocietăţi bancare:40,818 %
bulletSocietăţi de valori mobiliare:43,159 %
bulletA.N.S.V.M: 3,866 %
bulletBursa de Valori Bucureşti: 2,491 %
bulletAlte persoane juridice: 9,666 %

Rezultatele obţinute în anul 2000 sunt prezentate în figura nr.1.5.1. şi tabelul nr.1.5.1.

wpe2.jpg (1946 bytes)                                                                                                                             wpe3.jpg (1581 bytes)

wpe1.jpg (34948 bytes)Figura 1.5.1.
                                                                                                                                                                                                            Tabelul 1.5.1.

Valoarea totală a tranzacţiilor decontate – lei

2.569.982.392.832

Numărul acţiunilor tranzacţionate şi decontate

812.296.468

Numărul tranzacţiilor decontate

75.387

Grad de compensare

75.17 %

Valoarea medie a unei tranzacţii decontate - lei

34.090.524

Valoare medie a unei acţiuni tranzacţionate - lei / acţiune

3.164

Numărul mediu de acţiuni / tranzacţie

10.775

Numărul de emitenţi listaţi

5.964

Numărul de emitenţi tranzacţionaţi

3.264

Numărul de acţiuni aflate în custodie la 31 Dec. 2000

788.436.788

Numărul transferurilor de la RIA în conturile utilizatorilor

348.442

Numărul transferurilor din conturile utilizatorilor la RIA

39.020

Numărul transferurilor între utilizatorii SNCDD

2.448

Numărul acţionarilor SNCDD la 31 Dec. 2000

226

Numărul utilizatorilor direcţi activi ai SNCDD la 31 Dec. 2000

97

Numărul băncilor de decontare active la 31 Dec. 2000

12

 

1.6. FONDURILE DESCHISE DE INVESTIȚII – FDI

În cursul anului 2000, evoluţia fondurilor deschise de investiţii administrate de către membrii Uniunii Naţionale a Organismelor de Plasament Colectiv - UNOPC a fost puternic marcată de criza care a izbucnit la începutul lunii mai, şi care s-a soldat cu retragerea autorizaţiei de funcţionare a SOV Invest SA şi cu suspendarea activităţii Fondului Naţional de Investiţii - FNI şi Fondului Naţional de Acumulare - FNA. De menţionat că aceste două fonduri, şi în special primul dintre acestea, dominau de departe piaţa, ceea ce a accentuat impactul negativ al acestei crize.

Situaţia fondurilor deschise de investiţii, membre UNOPC, la sfârşitul anului 2000, comparativ cu anii 1997 - 1999, este prezentată în tabelul de mai jos:
                                                                                                                                                Tabelul 1.6.1.

Indicatori

1997

1998

1999

2000

Numărul de FDI

8

10

15

17

Numărul de investitori

81.300

116.266

239.382

46.736

Numărul de titluri de participare în circulaţie, mii buc.

3.505,00

5.579,00

41.674,7

2.662,7

Total active nete, miliarde lei

188

995

2 880

197

Investiţia medie, milioane lei/investitor

2,30

8,60

12,00

4,30

Performanţa FDI *

166,30%

126,3%

165,00%

47,20%

Factorul de risc

3,69

3,02

2,61

0,75

* creşterea în cursul anului respectiv a valorii medii unitare a titlurilor de participare, creştere ponderată cu valoarea activelor nete administrate.

Din datele prezentate de UNOPC rezultă următoarele:

- numărul de fonduri deschise de investiţii membre UNOPC, existent la sfârşitul anului 2000 a crescut la 17. Această creştere este rezultatul apariţiei a cinci noi fonduri de investiţii şi a ieşirii a trei fonduri şi anume FNI, FNA şi Fondul ALPHA, ultimul prin transformarea în fond ipotecar;

- numărul de investitori a reprezentat la sfârşitul anului 2000 doar circa o cincime din cel de la sfârşitul anului anterior sau aproape jumătate faţă de 1998. Această evoluţie se datorează în primul rând suspendării activităţii FNI care, înaintea izbucnirii crizei, avea 301.331 investitori, respectiv 79% din numărul total de investitori în fondurile deschise. Totuşi, dacă se compară numărul de investitori de la finele anului 1999, după excluderea celor trei fonduri menţionate mai sus, cu numărul de investitori de la sfârşitul anului 2000, rezultă o creştere cu 15% (figura 1.6.1.);

- numărul de titluri de participare în circulaţie a reprezentat doar 6,4% din numărul de la sfârşitul anului 1999, atât datorită ieşirii celor trei fonduri menţionate mai sus (numărul de titluri FNI şi FNA aveau înaintea crizei o pondere de 60% în numărul total de titluri în circulaţie) cât şi unui proces agresiv de răscumpărare din fondurile rămase pe piaţă, datorat crizei (figura 1.6.2.);

- activele nete gestionate în fonduri au fost la 31 decembrie 2000 de 197 miliarde lei, ceea ce egalează volumul de active de la sfârşitul anului 1997 şi respectiv o scădere de peste 14 ori în comparaţie cu anul 1999 (figura 1.6.3.);

Figura 1.6.1

.Figura 1.6.2.

Figura 1.6.3.

- suma investită în medie de investitori a scăzut semnificativ, ajungând la circa 4,3 milioane lei pe investitor faţă de 12 milioane lei pe investitor în 1999;

- fondurile deschise de investiţii au oferit în anul 2000 câştiguri superioare atât inflaţiei (câştigurile au fost mai mari decât inflaţia, ceea ce a permis păstrarea substanţei banilor investitorilor), cât şi investiţiilor în valută (judecate prin prisma evoluţiei cursului leu-dolar); valoarea medie netă unitară a titlurilor de participare la fondurile mutuale a crescut în termeni comparabili (cu excluderea FNI, FNA şi APLHA) pe întreg anul 2000 cu 47,2%, faţă de nivelul de 40,7% al inflaţiei sau faţă de devalorizarea cu 42% a leului faţă de dolar;

- singurul efect favorabil al crizei FNI a fost reducerea abruptă a gradului de risc pentru anul 2000 cu 71,6% faţă de 1999 şi cu 74,6% faţă de 1998. Această reducere a riscului se datorează în principal în investirea în certificate de trezorerie.

CRIZA FNI.

La începutul lunii mai, mass-media a anunţat posibilitatea ca CNVM să modifice modalitatea de evaluare a acţiunilor necotate, ceea ce a constituit un semnal puternic pentru investitori că este posibilă o criză a FNI, în al cărui portofoliu acţiunile necotate aveau o pondere de 44,1% faţă de maximul legal de 10%. Prin urmare, cu epicentrul la Cluj, s-a iniţiat un proces masiv de răscumpărare, care a condus la suspendarea activităţii fondului din lipsă de lichidităţi.

Efectul crizei a fost amplificat de ponderea mare a FNI pe piaţă, care la finele lunii aprilie 2000, avea 79,4% din numărul total de investitori şi 77,6% din volumul total de active investite în fondurile deschise administrate de membrii UNOPC.

Pentru contracararea acestor efecte, UNOPC a luat următoarele măsuri:

bulleta revocat întreg Consiliul de Administraţie al UNOPC şi a ales unul nou;
bulleta perfecţionat procedura de inspecţie a membrilor;
bulleta participat la controlul efectuat de CNVM asupra tuturor societăţilor de administrare şi a fondurilor gestionate de acestea;
bulleta participat activ la programul Băncii Mondiale, care a analizat situaţia fondurilor mutuale şi a întocmit un raport pe care l-a transmis Guvernului cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii;
bulleta iniţiat, împreună cu CNVM, modificarea legislaţiei specifice;
bulleta întocmit un program complex de refacere a imaginii atât a UNOPC cât şi a sectorului în întregime; acest program va fi pus în aplicare pe măsura acoperirii sale cu resurse.

În concluzie, al doilea semestru al anului 2000 s-a caracterizat prin restructurarea portofoliilor prin plasamente pe piaţa monetară, ponderea investiţiilor în astfel de instrumente fiind la finele anului de 78,7% faţă de 44,3% la sfârşitul anului 1999. Aceasta a permis asigurarea lichidităţii pentru acoperirea răscumpărărilor şi reducerea gradului de risc al investiţiei în fonduri mutuale în vederea dobândirii încrederii investitorilor.

Menţionăm că prin decizia CNVM din martie 2000, UNOPC a dobîndit statut de organism de autoreglementare cu atribuţii privind avizarea şi supravegherea publicităţii, pregătirea de specialitate a salariaţilor din entităţile membre, elaborarea de propuneri de reglementări specifice şi înaintarea acestora către CNVM în vederea avizării.

În tabelul 1.6.2. sunt prezentate performanţele fondurilor deschise de investiţii la 31.12.2000.

Performanţele fondurilor deschise de investiţii la 31.12.2000
                                                                                                                                                                Tabelul 1.6.2.

ACTIVE CLASSIC

ACTIVE DINAMIC

ACTIVE JUNIOR

ARDAF

ARMONIA

CAPITAL PLUS

FCE

FDI Galaţi

FIDE

Număr investitori

448

772

365

1.442

935

9.582

2.081

266

360

% faţă de luna trecută

100,0%

99,5%

99,5%

99,6%

111,8%

102,9%

100,1%

100,0%

100,3%

Activ net, milioane lei

608

679

746

1.925

1.108

7.470

29.893

685

5.819

% faţă de luna trecută

101,2%

102,4%

99,1%

99,0%

101,6%

101,8%

100,6%

100,3%

100,1%

Valoare unitară titlu:

25.920

69.600

2.592

72.450

178.394

22.589

206.089

46.436

785.976

% faţă de luna trecută

101,1%

101,5%

100,9%

102,0%

102,9%

103,0%

102,9%

102,1%

102,2%

Structura activelor, %:

Disponibil

0,8%

1,6%

14,6%

2,0%

7,5%

0,1%

1,8%

0,9%

12,6%

Certificate trezorerie

99,2%

95,6%

83,0%

89,1%

74,7%

65,6%

96,5%

54,4%

12,9%

Depozite bancare

0,0%

0,0%

0,0%

5,3%

0,0%

0,0%

0,0%

15,4%

60,7%

Obligaţiuni

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

3,8%

0,0%

0,0%

0,0%

Acţiuni cotate

0,0%

2,8%

2,4%

2,8%

0,0%

3,1%

0,0%

0,0%

0,0%

Acţiuni necotate

0,0%

0,0%

0,0%

0,8%

0,0%

2,7%

0,0%

0,0%

5,8%

Alte active

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

17,8%

24,7%

1,7%

29,3%

8,0%

Factor de risc

0,000

0,084

0,071

0,178

0,888

1,598

0,084

1,620

1,297

scăzut

Scăzut

scăzut

Scăzut

scăzut

scăzut

scăzut

scăzut

scăzut

Indice cost

0,318%

1,367%

1,308%

0,470%

1,000%

0,857%

0,685%

0,493%

0,222%

Tabelul 1.6.2. - continuare

FIG

FON

FORTUNA CLASSIC

FORTUNA GOLD

FVG

STABILO

TEZAUR

TRANSIL-VANIA

Total UNOPC

Număr investitori

3.496

122

21.654

569

2.699

698

707

540

46.736

% faţă de luna trecută

96,8%

100,0%

99,9%

169,3%

100,1%

100,0%

101,0%

100,7%

101,0%

Activ net, milioane lei

16.378

12.469

38.828

5.089

119.165

8.594

983

62.699

197.062

% faţă de luna trecută

78,7%

45,9%

101,0%

118,1%

72,7%

92,7%

70,1%

102,7%

91,6%

Valoare unitară titlu:

16.190

138.846

841.700

1.484.130

52,6

335.629

189.879

100.000

% faţă de luna trecută

102,7%

103,4%

102,6%

103,3%

100,3%

102,7%

102,2%

103,3%

102,9%

Structura activelor, %:

Disponibil

1,9%

0,0%

0,2%

1,3%

12,0%

-0,5%

0,1%

0,2%

1,2%

Certificate trezorerie

0,0%

96,0%

93,4%

94,1%

88,0%

100,5%

72,5%

56,9%

71,7%

Depozite bancare

98,1%

4,0%

3,2%

4,6%

0,0%

0,0%

4,2%

13,8%

15,8%

Obligaţiuni

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

23,2%

0,0%

0,3%

Acţiuni cotate

0,0%

0,0%

0,5%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,6%

0,4%

Acţiuni necotate

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

0,3%

Alte active

0,0%

0,0%

2,7%

0,0%

0,0%

0,0%

0,0%

28,5%

11,3%

Factor de risc

0,981

0,040

0,182

0,046

0,000

0,000

0,972

1,580

0,742

scăzut

Scăzut

scăzut

scăzut

scăzut

scăzut

scăzut

scăzut

scăzut

Indice cost

0,980%

0,319%

1,172%

0,539%

0,000%

0,697%

1,221%

0,531%

Obs.: La Fondul Valutar Gelsor (FVG), activul net şi valoarea unitară a titlului sunt prezentate în USD; creşterea valorii unitare este calculată în USD.

 

1.7. SOCIETĂȚILE DE INVESTIȚII FINANCIARE - SIF

Anul 2000 a fost un an important pentru cele cinci Societăţi de Investiţii Financiare, an care s-a caracterizat prin consolidarea activităţii lor pe piaţa de capital din România. Amintim că în anul 1999 s-a finalizat procesul de compensare cu FPS şi s-a trecut la cotarea la BVB.

În tabelul 1.7.1. şi în figurile 1.7.1. şi 1.7.2. sunt prezentaţi indicatori care permit comparaţia între performanţele obţinute de cele cinci societăţi de investiţii financiare (la 31.12.2000, pe baza raportului lunar).
                                                                                                                                                                                            Tabelul 1.7.1.

Indicatori

SIF Banat Crişana

SIF Moldova

SIF Transil-vania

SIF Muntenia

SIF Oltenia

Valoare unitară activ net, lei

3.882

1.962

4.570

3.842

3.401

Preţ închidere 22.12. 2000, lei

630

445

660

510

560

Raportul dintre cele două valori

6,20

4,4

6,90

7,50

6,10

Profit net pe 2000, mil. lei

195,90

127,60

156,90

108,60

166,90

Profit net pe acţiune în 1999,lei

357,00

245,80

287,40

172,90

287,70

Rata de rentabilitate economică

9,10%

6,80%

5,90%

4,20%

8,30%

Rata de rentabilitate financiară

35,75%

24,60%

28,70%

17,30%

28,80%

De remarcat că există o diferenţă importantă între valoarea reală, considerată a fi cea indicată de valoarea unitară a activului net, şi preţul de piaţă al acţiunilor.

Deşi astfel de diferenţe sunt uzuale chiar pe pieţele dezvoltate, considerăm că mărimea lor se datorează în primul rând dezechilibrului dintre cerere şi ofertă, în condiţiile lipsei de capital şi că ele se vor micşora odată cu maturizarea pieţei.

Investiţiile făcute în SIF pot fi considerate profitabile, având în vedere:

bulletnivelurile bune pentru piaţa românească a ratelor de profitabilitate economică (care arată câţi lei profit se produc cu un leu active aflate sub administrare) şi financiară (raportul dintre profit şi capitalul investit), figurile 1.7.3. şi 1.7.4.;
bulletun volum important de profit net obţinut în 2000.

Figura 1.7.1.

Figura 1.7.2

.Figura 1.7.3.

Figura 1.7.4.

Calculul estimativ al activelor nete ale SIF-urilor, decembrie 2000, milioane lei.
                                                                                                Tabelul 1.7.2.

Indicatori

SIF Banat- Crisana

SIF Moldova

SIF Tran-silvania

SIF Muntenia

SIF Oltenia

1. Active imobilizate, din care:

1600421

812614

2587522

1257902

1674990

Imobilizari necorporale

1305

317

128759

0

8

Imobilizari corporale

19593

27926

67395

39003

37983

Imobilizari financiare

1579523

784371

2519999

1218899

1637000

2. Active circulante, din care:

562837

1050661

72317

1333427

344023

Stocuri

14

139

166

187

72

Creante

14798

302992

27777

7712

19877

Disponibilitati

5217

34936

2960

91626

2784

Titluri de plasament

542753

712501

40827

1027081

314727

Alte active circulante

55

93

587

206821

6564

3. Conturi regularizare si asimilate

177

578

930

39

1209

4. Total activ

2163436

1863853

2660770

2591368

2020223

5. Capital propriu, din care:

2893271

3122878

3036687

2240099

2876644

Capital social

548849

519090

546072

628485

580166

Prime legate de capital

0

0

0

0

0

Diferente de reevaluare

8723

0

0

0

15929

Rezerve

1559054

2585527

1818341

1481780

80026

Rezultat reportat

0

0

0

0

0

Rezultatul exercitiului

195927

127595

156927

108646

166885

Repartizarea profitului

0

127595

156927

0

9723

Fonduri

580715

18261

672274

21188

2043361

Provizioane reglementate

0

0

0

0

0

6. Provizioane pt. riscuri si cheltuieli

41285

0

0

19222

0

7. Total datorii, din care:

32860

179426

165103

176702

46918

Imprumuturi si datorii asimilate

0

0

2307

72653

0

Furnizori si conturi asimilate

673

32378

753

5055

694

Clienti - creditori

0

0

988

0

0

Alte datorii

32187

147048

161055

98994

468224

8. Conturi regularizare si asimilate

32187

4904

2223

2719

1191

9. Total pasiv

3007342

3307208

3204012

2438742

2924753

10. Activ net

2130576

1018624

2495687

2414666

1973304

11. Numar actiuni emise

548849268

519089588

546071666

628485262

580165714

12. Valoare unitara a activului net, lei

3882

1962

4570

3842

3401

% fata de luna anterioara

95,3%

87,3%

98,8%

104,5%

101,3%

13. Numar societati cotate

491

306

307

262

169

14. Numar societati necotate

238

213

152

139

133

Din tabelul 1.7.2. rezultă că raportul dintre capitalul propriu şi capitalul social este 5, la nivelul însumat al celor cinci SIF-uri, ceea ce semnifică un volum important de rezerve.

Scăderea cu circa 10% în cursul anului 2000 faţă de anul 1999 a numărului societăţilor comerciale necotate din portofoliul societăţilor de investiţii financiare conduce la creşterea transparenţei şi la includerea în calculul activului net a unor valori certificate de piaţă (figura 1.7.5.).

Figura 1.7.5.

Printre principalele probleme cu care se confruntă societăţile de investiţii financiare se pot enumera:

- inexistenţa unor prevederi legale care să asigure protecţia investitorilor minoritari, SIF-urile fiind prin excelenţă investitori în participaţii minoritare, în numele a peste 9 milioane de cetăţeni; administrarea eficientă a acestui portofoliu este foarte dificilă, mai ales în condiţiile pieţei de capital din România, datorită în mare parte şi abuzurilor investitorilor majoritari;

- fiscalitatea discriminatorie, atât faţă de fondurile deschise de investiţii din România, cât şi faţă de investitorii instituţionali similari din Uniunea Europeană; în prezent, societăţile de investiţii financiare sunt impozitate ca o societate comercială obişnuită, deşi în majoritatea cazurilor aceasta înseamnă o impozitare în cascadă, ceea ce reduce semnificativ veniturile care pot fi obţinute de investitori.

 

CAP. 2. ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE ÎN CADRUL PRINCIPALELOR SALE FUNCȚII

 

2.1. Departamentul autorizare şi reglementare

Reglementarea şi autorizarea societăţilor de valori mobiliare şi agenţilor de valori mobiliare

Intermedierea de valori mobiliare este supusă prevederilor Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori.

În aplicarea acestei legi şi în completarea reglementărilor elaborate în anii 1995-1999, CNVM a adoptat în anul 2000 următoarele reglementări specifice exercitării intermedierii de valori mobiliare:

bulletRegulamentul nr.1/2000 privind modificarea cuantumului taxelor percepute de CNVM;
bulletRegulamentul nr.5/2000 privind decontarea tranzacţiilor cu valori mobiliare efectuate pe pieţe reglementate;
bulletInstrucţiunile nr.1/2000 privind eliberarea de către societăţile de registru independent a registrelor acţionarilor societăţilor comerciale emitente de valori mobiliare;
bulletInstrucţiunile nr. 4/2000 privind verificarea şi certificarea situaţiilor financiare;
bulletAvizul nr. A454/10.10.2000 privind calificarea instrumentelor financiare derivate (contractele la termen de tip futures şi opţiuni) ca valori mobiliare.

La sfîrşitul anului 2000 existau 136 societăţi de valori mobiliare autorizate de CNVM şi un număr de 5.550 agenţi de valori mobiliare. Evoluţia autorizărilor societăţilor de valori mobiliare, pe fiecare an, este reprezentată în figura 2.1.1. În anul 2000 au fost retrase autorizaţiile pentru un număr de 32 societăţi de valori mobiliare.

Numărul societăţilor de valori mobiliare a cunoscut o creştere anuală foarte mare până la finele anului 1997, adică până la preluarea majorităţii acţiunilor rezultate din procesul de privatizare în masă. În schimb, în anul 1998 s-a constatat tendinţa de creştere a capitalului social al acestora, aşa cum rezultă din figura 2.1.2. Aceeaşi tendinţă de creştere a capitalului social s-a manifestat şi în anii 1999 şi 2000.

CNVM dispune de o bază de date ce cuprinde informaţii de identificare, capitalul social, acţionarii, cenzorii, managerii, agenţii de valori mobiliare şi sediile secundare pentru fiecare intermediar în parte, informaţii ce sunt actualizate cel puţin o dată pe an.

Situaţia societăţilor de valori mobiliare autorizate în perioada 1994 - 2000 este prezentată în anexa 3.

Evoluţia autorizărilor societăţilor de valori mobiliare

până la data de 31.12.2000 (milioane lei)

Figura 2.1.1.

 

Capitalizarea societăţilor de valori mobiliare

până la data de 31.12.2000 (milioane lei)

Figura 2.1.2.

REGLEMENTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA CENZORILOR EXTERNI INDEPENDENȚI

Baza legală:

bulletLegea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori;
bulletRegulamentul nr.2/1995 privind activitatea cenzorilor externi independenţi.

În anul 2000 au fost înregistrate 67 persoane fizice şi 4 persoane juridice în calitate de cenzori externi independenţi; de asemenea au fost reatestate 319 persoane fizice.

REGLEMENTAREA ȘI AUTORIZAREA SOCIETĂȚILOR DE REGISTRU INDEPENDENT

Baza legală:

bulletLegea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, art. 98;
bulletInstrucţiunile nr.9/1996 cu privire la transmiterea către societăţile de registru independent a registrelor acţionarilor;
bulletRegulamentul nr.13/1996 privind funcţionarea unui registru independent autorizat;
bulletRegulamentul nr.9/1997 privind cerinţele, criteriile de înregistrare şi procesul de autorizare ca societăţi de registru independent privat;
bulletRegulamentul nr.12/1997 privind modificarea şi completarea regulamentului nr. 9/1997;
bulletInstrucţiunile nr.11/1997 privind obligaţia raportării la societăţile de registru independent privat a listei clienţilor ale căror valori mobiliare sunt deţinute în cont la depozitar;
bulletInstrucţiunile nr.1/1999 privind transferul registrelor acţionarilor societăţilor comerciale între două Registre Independente;
bulletRegulamentul nr.7/1999 privind alocarea de către registrele independente a codurilor pentru conturile de valori mobiliare ale investitorilor persoane fizice şi juridice;
bulletRegulamentul nr.9/1999 privind organizarea şi funcţionarea organismului post-tranzacţionare;
bulletInstrucţiunile nr.1/2000 privind eliberarea de către societăţile de registru independent a registrelor acţionarilor societăţilor comerciale emitente de valori mobiliare.

La 31.12.2000 funcţionau 10 societăţi de registru independent care acopereau corespunzător toate zonele ţării.

REGLEMENTAREA ȘI AUTORIZAREA SOCIETĂȚILOR DE COMPENSARE, DECONTARE ȘI DEPOZITARE DE VALORI MOBILIARE

Baza legală:

bulletLegea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori (art. 98-102);
bulletRegulamentul nr.7/1996 privind autorizarea şi funcţionarea organismelor de autoreglementare;
bulletRegulamentul nr.8/1996 privind autorizarea Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare pentru Valori Mobiliare (SNCDD);
bulletRegulamentul nr.12/1996 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de compensare, decontare şi depozitare pentru valori mobiliare;
bulletRegulamentul nr.1/1997 de completare a Regulamentului nr.8/1996;
bulletRegulamentul nr.6/1997 care stabileşte, pe categorii de acţionari, limitele maxime de deţineri în cadrul capitalului social al unei societăţi de compensare, decontare şi depozitare;
bulletRegulamentul nr.8/1999 de modificare şi completare a Regulamentului nr.8/1996 privind autorizarea SNCDD pentru valori mobiliare;
bulletRegulamentul nr.9/1999 privind organizarea şi funcţionarea organismului post-tranzacţionare.

SNCDD este autorizată şi ca organism de autoreglementare, prin Decizia CNVM nr. 6787/10.07.1997.

REGLEMENTAREA ȘI AUTORIZAREA ORGANISMELOR DE PLASAMENT COLECTIV ÎN VALORI MOBILIARE

Baza legală:

bulletLegea nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori;
bulletLegea nr.83/1994 care aprobă Ordonanţa Guvernului nr.24/1993 ce reglementează constituirea şi funcţionarea fondurilor deschise de investiţii şi societăţilor de investiţii ca instituţii de intermediere financiară, societăţilor de administrare a investiţiilor şi a societăţilor de depozitare;
bulletRegulamentul nr.9/1996 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor deschise de investiţii, societăţilor de investiţii, societăţilor de administrare a investiţiilor şi a societăţilor de depozitare care pune în aplicare din punct de vedere tehnic dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.24/1993;
bulletOrdonanţa Guvernului nr.20/1998 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor cu capital de risc;
bulletRegulamentul nr.5/1998 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor cu capital de risc, regulament care pune în aplicare, din punct de vedere tehnic, dispoziţiile ordonanţei menţionate mai sus;
bulletRegulamentul nr.5/1999 privind transformarea fondurilor deschise de investiţii în fonduri cu capital de risc;
bulletInstrucţiunile nr.4/1999 privind calculul activului net al societăţilor de investiţii financiare.

La finele anului 2000 erau autorizate 24 fonduri deschise de investiţii (figura 2.1.3.), cu un aport iniţial total de 8.985,55 miliarde lei şi o valoare a activelor nete de 209,4 miliarde lei (figura 2.1.4.). Dintre acestea, cinci au fost autorizate în 2000, anexa 4.

Figura 2.1.3.

Figura 2.1.4.

Numărul societăţilor de investiţii la finele anului 2000 era de cinci (anexa 5). De la 01.11.1999, acţiunile acestor societăţi de investiţii financiare au început să fie cotate la Bursa de Valori Bucureşti unde, după ce iniţial valorile acestora au cunoscut o evoluţie ascendentă, au început să scadă, menţinîndu-se apoi în jurul unor valori constante, cu mici fluctuaţii. Dintre acestea, patru SIF-uri sunt autoadministrate, iar unul şi anume SIF IV Muntenia, este administrat de către societatea de administrare a investiţiilor Muntenia Invest S.A.

Referitor la societăţile de administrare a investiţiilor, precizăm că sunt autorizate 18 societăţi de administrare a investiţiilor (figura 2.1.5.), cu o capitalizare totală de 15598,08 milioane lei la 31.12.2000 (figura 2.1.6.). Dintre acestea, trei societăţi de administrare au fost autorizate în 2000, anexa 6.

Figura 2.1.5.Figura 2.1.6.

Apariţia în anul 1998 a cadrului legal pentru constituirea fondurilor cu capital de risc s-a concretizat în scurt timp prin apariţia primului fond de acest gen, creat prin transformarea fondului deschis de investiţii FMOA în fond cu capital de risc FOA.

REGLEMENTAREA ȘI AUTORIZAREA SOCIETĂȚILOR DE DEPOZITARE ȘI A AGENȚILOR CUSTODE

Baza legală:

bulletLegea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori art (98-102);
bulletRegulamentul nr.14/1996 cu privire la desfăşurarea activităţilor de compensare, depozitare şi decontare de către terţi;
bulletRegulamentul nr.1/1998 de completare a Regulamentului nr.14/1996.

Menţionăm că pe piaţa valorilor mobiliare sunt nouă societăţi de depozitare autorizate definitiv şi cinci autorizate prealabil. Dintre acestea în anul 2000 au fost autorizate prealabil două societăţi şi alte două definitiv, anexa 7. În anul 2000 s-a retras autorizaţia unui număr de trei societăţi de depozitare.

Cu privire la agenţii custode precizăm că sunt autorizate definitiv, având dreptul de a desfăşura activităţi de custodie, zece societăţi custode, anexa 8.

REGLEMENTAREA ȘI AUTORIZAREA CONSULTANȚILOR DE PLASAMENT ÎN VALORI MOBILIARE

Baza legală:

bulletLegea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori;
bulletRegulamentul nr.4/1995 privind activitatea consultanţilor de plasament în valori mobiliare.

Sunt autorizate 70 persoane fizice şi 3 persoane juridice în calitate de consultanţi de plasament în valori mobiliare (anexele 9 şi 10).

 

2.2. DEPARTAMENTUL EMITENȚI

Una din importantele părţi structurale ale CNVM, cu atribuţii în reglementarea şi autorizarea operaţiunilor financiare ale societăţilor comerciale deschise, este Departamentul emitenţi. Acest departament este împărţit în două direcţii: Direcţia autorizare oferte publice, plasamente, majorări de capital social şi Direcţia divizare, fuziune, lichidare, închidere societate.

Baza legală:

bulletLegea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori;
bulletRegulamentul nr.6/1995 privind oferta publică de vânzare de valori mobiliare;
bulletRegulamentul nr.15/1996 privind plasamentul privat de valori mobiliare;
bulletRegulamentul nr.16/1996 privind oferta publică de cumpărare de valori mobiliare;
bulletInstrucţiunea CNVM nr.8/1996 privind adunările generale ale deţinătorilor de valori mobiliare emise de societăţile comerciale deschise;
bulletRegulamentul CNVM nr.2/1996 privind informarea periodică şi continuă realizată de emitenţii de valori mobiliare;
bulletInstrucţiunile nr.13/1996 privind evidenţa valorilor mobiliare, a emitenţilor şi a altor persoane juridice autorizate de CNVM, cu modificările ulterioare;
bulletInstrucţiunea CNVM nr.6/1999 privind suspendarea de la tranzacţionare pe piaţa RASDAQ a societăţilor comerciale emitente de valori mobiliare la care s-a înregistrat majorarea capitalului social;
bulletInstrucţiunea nr.3/2000 privind retragerea de pe pieţele de valori mobiliare reglementate a societăţilor comerciale care nu mai întrunesc condiţiile de societate deschisă;
bulletOUG nr.229/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori.

Societăţile comerciale care au nevoie de fonduri pentru restructurare şi dezvoltare pot utiliza piaţa de capital ca finanţare alternativă. Astfel, societăţile comerciale pot obţine resursele financiare necesare prin majorarea capitalului social, respectiv prin emiterea de noi acţiuni care pot fi vândute prin:

- ofertă publică primară de vânzare de acţiuni;

- plasament privat.

Schimbarea structurii acţionariatului unei societăţi comerciale şi implicit a factorilor de decizie şi management, respectiv a politicilor de dezvoltare, se poate realiza tot prin operaţiuni financiare ale pieţei de capital, cum sunt:

- oferta publică secundară de vânzare de acţiuni;

- oferta publică de cumpărare de acţiuni.

Este vorba în ambele cazuri despre acţiuni care există deja pe piaţa valorilor mobiliare şi care îşi schimbă proprietarul; de regulă, persoanele care cumpără vor să devină acţionari semnificativi cu peste 5% din totalul acţiunilor societăţii comerciale respective sau să deţină poziţia de control sau poziţia majoritară, poziţii definite de Legea nr. 52/1994.

Modificările capitalului social al unei societăţi comerciale emitente de valori mobiliare sunt procese ce afectează structura acţionariatului unei societăţi deschise şi implicit raportul de putere decizională asupra societăţii, motiv pentru care s-au aflat în atenta analiză a Comisiei. Înscrierea la Oficiul Registrului Comerţului a menţiunilor respective este condiţionată de avizarea lor de către CNVM.

Au fost avizate 449 majorări de capital social şi 52 de diminuări ale capitalului social (anexele 11 şi 12).

Procesele prin care se modifică însăşi elementele constitutive şi de identificare ale unei societăţi, cum ar fi fuziunea şi divizarea, au fost monitorizate de către CNVM şi supuse avizării prin Departamentul emitenţi în vederea prevenirii apariţiei unor erori cu ocazia modificării structurii acţionariatului sau a capitalului social sau cu privire la caracterul de societate deschisă.

În anul 2000 CNVM a avizat un număr de 32 divizări (anexa 13); cererile pentru divizarea societăţilor se bazează în principal pe motive ca: viabilitatea societăţilor rezultate din divizare şi posibilitatea lor de a funcţiona independent şi a se dezvolta; dobândirea flexibilităţii şi adaptabilităţii în raport cu oscilaţiile pieţei; eliminarea conflictelor de interese în relaţiile dintre unităţi şi societatea mamă, creşterea atractivităţii pentru privatizare.

Se constată că interesul pentru fuziunea societăţilor este mai scăzut decât cel pentru divizarea lor, în 2000 fiind avizate doar 8 fuziuni (anexa 14). Societăţile ce au optat pentru fuziune au invocat motive ca: posibilitatea creşterii profitului, întărirea poziţiei pe piaţă a societăţii prin instituirea unui management unic, preluarea de activităţi complementare, reducerea cheltuielilor.

În anul 2000 Departamentul emitenţi a soluţionat un număr de 51 cereri de închidere a societăţilor deschise (anexa 15) prin retragerea de la tranzacţionare şi radierea înregistrării valorilor mobiliare la OEVM, în baza art. 2.4.(8) din Regulamentul CNVM nr. 6/1995 (au existat pe lângă acestea şi cereri de închidere a societăţii prin incidenţa art. 17 din Regulamentul CNVM nr. 16/1996). Această situaţie a dus la elaborarea unor norme aplicabile, ce au luat forma Instrucţiunilor nr.3/2000.

În tabelul 2.2.1. sunt prezentate ofertele publice de vânzare.
                                                                                                                                                                                            Tabelul 2.2.1.

Oferte publice de vânzare

Anul 1997

Anul 1998

Anul 1999

Anul 2000

Oferte publice secundare de vânzare de acţiuni din care:

3

101

118

57

1.Oferte publice secundare de vânzare de acţiuni cu autorizare prealabilă iniţiată de APAPS (fostul FPS)

-

50

21

-

2. Oferte publice secundare de vânzare de acţiuni cu autorizare definitivă iniţiată de APAPS (fostul FPS)

3

49

92

38

3. Oferte publice secundare de vânzare de acţiuni iniţiate de alte persoane

-

2

5

19

Oferte publice primare de vânzare de acţiuni din care:

1

3

24

77

Oferte publice primare de obligaţiuni:

-

-

1

1

TOTAL

4

104

143

135

Spre sfârşitul anului 2000, datorită specificităţii sarcinilor şi nevoii de celeritate, atribuţia autorizării ofertelor de cumpărare şi de preluare a fost delegată Departamentului Emitenţi, punându-se astfel bazele unei conlucrări şi comunicări accelerate cu societăţile implicate în desfăşurarea acestor oferte.

Numărul ofertelor publice de cumpărare de acţiuni autorizate în anul 2000 a fost de 228, cu 72 mai multe decât în anul precedent. Dintre acestea, 8 oferte au vizat societăţi cotate pe BVB (anexa 16).

În vederea verificării respectării dispoziţiilor legale referitoare la tranzacţionarea valorilor mobiliare ale unei societăţi deschise, CNVM primeşte şi analizează, în baza Instrucţiunilor nr. 13/1996 modificate şi completate, raportările referitoare la tranzacţiile pentru dobândirea sau consolidarea poziţiilor semnificative, de control şi majoritare în adunările generale ale societăţilor comerciale deschise; această verificare se realizează în cadrul Departamentului emitenţi cu ocazia analizării tuturor operaţiunilor supuse avizării şi autorizării de către CNVM.

Totalul evenimentelor supuse analizei în cadrul Departamentului Emitenţi şi autorizate de CNVM în anul 2000, comparativ cu anii anteriori, este prezentat în tabelul 2.2.2.

EVENIMENTE AUTORIZATE ÎN ANII 1997-2000
                                                                                                                                                                        Tabelul 2.2.2.

Anul

Oferte publice de vânzare

Oferte publice de cumpărare

Plasamente private

Majorări capital social

Diminuări capital social

Divizări emitenţi

Fuziuni emitenţi

1997

4

75

6

-

-

-

-

1998

104

171

13

-

-

-

-

1999

143

156

32

99

4

15

4

2000

135

228

51

449

52

32

8

Total

386

630

102

548

56

47

12

Pe baza documentelor de ofertă analizate, CNVM a autorizat în anul 2000 un număr de 135 oferte publice de vânzare de acţiuni dintre care:

- 57 oferte publice secundare de vânzare de acţiuni, din care:

bullet38 oferte iniţiate de APAPS (fostul FPS) (anexa 17);
bullet19 oferte iniţiate de alte persoane (anexa 18).

- 77 oferte publice primare de vânzare de acţiuni realizate în scopul majorării capitalului social (anexa 19);

- 1 ofertă publică primară de vânzare de obligaţiuni (anexa 20).

În anul 2000, un număr de 39 societăţi comerciale şi-au majorat capitalul social prin emisiune de noi acţiuni ce au fost oferite investitorilor prin plasament privat (anexa 21). Dintre acestea, trei plasamente s-au desfăşurat pe BVB. În acelaşi timp, 12 acţionari au preferat să-şi vândă pachetele de acţiuni deţinute prin plasament secundar privat (anexa 22). Din tabelul 2.2.3. se observă că numărul plasamentelor private a crescut faţă de anii precedenţi.

PLASAMENTE PRIVATE DE VALORI MOBILIARE AVIZATE ÎN ANII 1997-2000
                                                                                                                                                Tabelul 2.2.3.

Plasamente private de valori mobiliare

Anul 1997

Anul 1998

Anul 1999

Anul 2000

Plasamente private de acţiuni

6

9

18

39

Plasamente private secundare de acţiuni

-

-

14

12

Plasamente private de obligaţiuni

-

4

-

-

Total

6

13

32

51

În considerarea datelor prezentate anterior se poate aprecia că la nivelul anului 2000 s-a înregistrat o semnificativă creştere şi îmbunătăţire a activităţii Departamentului emitenţi.

 

2.3. OFICIUL PENTRU EVIDENȚA VALORILOR MOBILIARE

Oficiul pentru evidenţa valorilor mobiliare îşi desfăşoară activitatea prin două direcţii : Direcţia evidenţă şi supraveghere emitenţi şi Direcţia informare investitori.

În baza prevederilor Regulamentului nr.2/1996 şi a Instrucţiunilor nr.13/1996, cu modificările ulterioare, la CNVM s-au înregistrat 5.921 de societăţi comerciale emitente de valori mobiliare.

Pentru fiecare emitent se înregistrează în baza de date a OEVM datele de identificare, opisul documentelor depuse, capitalul social, numărul de acţiuni şi valoarea nominală a acţiunilor, numele acţionarilor semnificativi care deţin peste 5% din totalul acţiunilor precum şi cota fiecăruia dintre aceşti acţionari în capitalul social.

Pentru fiecare societate comercială emitentă de valori mobiliare, OEVM emite Certificatul de Înregistrare a Valorilor Mobiliare necesar înscrierii pe piaţa de valori mobiliare.

Evoluţia acestor indicatori în perioada 1997-2000 este prezentată în tabelul 2.3.1. şi figura 2.3.1.

                                                                                                                                                                                        Tabelul 2.3.1.

Anul

Număr certificate emise

Număr raportări acţionari semnificativi

1997

67

209

1998

227

1994

1999

203

2809

2000

940

3310

Figura 2.3.1.

Emitenţii au obligaţia să transmită la CNVM raportările financiar contabile împreună cu rapoartele semestriale şi anuale, conform Regulamentului nr. 2/1996, precum şi Raportul cenzorului extern independent. De asemenea, societăţile emitente au obligaţia de a anunţa prin rapoarte curente orice modificare a capitalului social, a valorii nominale a acţiunilor sau a structurii acţionariatului.

În vederea obţinerii Certificatului de Înregistrare a Valorilor Mobiliare, societăţile comerciale care au avut modificări ale capitalului social trebuie să depună o serie de documente, care sunt verificate din punct de vedere al legalităţii hotărârilor luate, după care sunt înaintate Departamentului Emitenţi, în vederea obţinerii Avizului CNVM. Se verifică de asemenea şi dacă cenzorul extern independent este atestat în momentul întocmirii rapoartelor.

În baza Avizelor, sau, pentru societăţile fără modificări de capital, a altor acte depuse la dosar (acte adiţionale autentificate, cereri de înscrieri de menţiuni, structuri sintetice de la Registrele Independente), se întocmesc referate în vederea emiterii Certificatelor de Înregistrare a Valorilor Mobiliare.

Pentru nerespectarea termenelor de depunere a rapoartelor şi pentru includerea de informaţii false sau inexacte, sunt prevăzute sancţiuni conform prevederilor Regulamentului nr.2/1996 şi Legii nr.52/1994.

Oficiul pentru Evidenţa Valorilor Mobiliare ţine evidenţa societăţilor comerciale emitente deschise, urmărind în permanenţă completarea dosarului acestora cu toate raportările obligatorii .

Totodată, se ţine evidenţa Ofertelor Publice de Vânzare şi a Ofertelor Publice de Cumpărare de acţiuni, urmărind în acelaşi timp completarea dosarelor societăţilor emitente de valori mobiliare cu actele necesare derulării acestor oferte.

În urma verificării raportărilor privind acţionarii semnificativi, care deţin mai mult de 5% din capitalul social al unei societăţi emitente de valori mobiliare, se fac sesizări către Departamentul de Control Anchetă, în cazul în care se depistează nereguli în modul de achiziţionare a acţiunilor.

Raportările de deţineri de peste 5% din acţiunile unei societăţi comerciale, alături de structura sintetică a acţionariatului şi de datele generale, se eliberează la cerere pe suport magnetic.

Oficiul pentru Evidenţa Valorilor Mobiliare ţine de asemenea evidenţa transferurilor societăţilor comerciale emitente de valori mobiliare între RRA şi Registrele independente şi le înregistrează în baza de date.

 

2.4. DEPARTAMENTUL SUPRAVEGHERE PIEȚE REGLEMENTATE

În scopul prevenirii activităţilor care s-ar putea desfăşura în afara cadrului normativ, aducând atingere bunei funcţionări a pieţei de valori mobiliare în ansamblul ei, instituţiilor şi operatorilor pieţei, emitenţilor şi fiecărui investitor în parte, se impune o supraveghere permanentă a operaţiunilor, atât pe piaţa primară cât şi pe piaţa secundară.

Ca o consecinţă a crizei FNI, în organigrama CNVM a apărut Departamentul supraveghere a pieţelor reglementate, cu următoarele direcţii:

- Direcţia supraveghere piaţă de capital;

- Oficiul de supraveghere electronică a pieţelor reglementate;

- Direcţia supraveghere burse de mărfuri.

SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂȚII SOCIETĂȚILOR DE VALORI MOBILIARE

Conform prevederilor Regulamentului CNVM nr. 3/1998 privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare, societăţile de valori mobiliare transmit la CNVM următoarele situaţii şi documente:

-Situaţia lunară privind capitalul net minim şi gradul de îndatorare împreună cu balanţa analitică de verificare;

-Bilanţul contabil semestrial şi Contul de profit şi pierderi;

-Bilanţul contabil anual cu toate anexele corespunzătoare, însoţit de Raportul de gestiune al administratorilor şi Raportul cenzorului extern independent.

Cenzorul extern independent trebuie să certifice lucrările, iar atunci când descoperă o neregulă în documentele financiar-contabile, trebuie să raporteze situaţia la CNVM.

Analiza situaţiilor financiare permite constatarea îndeplinirii condiţiilor minime pentru operarea pe piaţă, respectiv, dacă societăţile de valori mobiliare pot să desfăşoare o activitate conformă cu reglementările în vigoare, fără a periclita interesele clienţilor. O atenţie deosebită se acordă analizei conturilor clienţilor în scopul protejării împotriva folosirii abuzive a sumelor depuse de aceştia în vederea cumpărării de acţiuni sau a sumelor pe care urmează să le primească după vânzarea acţiunilor.

Pentru nerespectarea termenelor de raportare a situaţiilor financiare, în anul 2000 au fost sancţionate nouă societăţi de valori mobiliare cu suspendarea activităţii pe 90 de zile, după ce au fost atenţionate de mai multe ori, iar trei dintre ele au fost sancţionate cu retragerea autorizaţiei de funcţionare.

SUPRAVEGHEREA ORGANISMELOR DE PLASAMENT COLECTIV ÎN VALORI MOBILIARE

Anul 2000 a reprezentat pentru fondurile deschise de investiţii un an de criză. La data de 24.05.2000 s-a prăbuşit cel mai mare fond deschis de investiţii de la acea dată, Fondul Naţional de Investiţii administrat de SOV Invest SA. De la căderea fondului şi până în prezent s-au efectuat mai multe anchete de către instituţiile statului, inclusiv de CNVM, în scopul identificării tuturor factorilor care au condus la prăbuşirea acestuia. Ca o consecinţă, în perioada imediat următoare, celelalte fonduri de investiţii au înregistrat cereri masive de răscumpărare cărora le-au făcut faţă.

Pornind de la criza FNI, CNVM a solicitat tuturor societăţilor de depozitare să transmită calculul zilnic al activului net pentru fiecare fond cu care au încheiat contract de depozitare în scopul comparării acestora cu raportările transmise de societăţile de administrare a investiţiilor. Pentru fiecare neconcordanţă se întocmesc adrese de atenţionare către raportori şi note către Comisie care adoptă măsurile ce se impun.

Societăţile de administrare au obligaţia să publice şi să transmită la CNVM, rapoarte saptămânale, trimestriale, semestriale şi anuale privind fondurile administrate.

Rapoartele săptămânale cuprind date referitoare la situaţia portofoliului fondului: acţiuni necotate, acţiuni cotate, lichidităţi, alte active şi valoarea activului net.

Rapoartele periodice cuprind date referitoare la obiectivele fondului: strategia urmată, activităţile de investiţii desfăşurate, schimbările semnificative intervenite în conţinutul prospectului în perioada la care se referă, evoluţia valorii unitare a activului net de la constituirea fondului, evidenţiind valoarea maximă şi minimă, orice alte informaţii semnificative care le permit investitorilor să aprecieze evoluţia fondului şi rezultatele obţinute. Aceste rapoarte sunt însoţite de Raportul cenzorului extern independent, de Raportul Consiliului de Încredere asupra activităţii fondului, de situaţia activelor şi obligaţiile fondului.

În baza de date a CNVM sunt stocate informaţii generale despre fiecare fond în parte, cum ar fi: capitalul iniţial, numărul iniţial de titluri de participare, valoarea iniţială a titlului de participare, data autorizării, data contractului de societate civilă, membrii iniţiali, date despre societatea de administrare, societatea de depozitare, comisioane, deţineri de peste 5% etc.

Baza de date cuprinde informaţii detaliate şi despre societăţile de administrare şi cele de depozitare, la fel ca pentru fonduri, datele fiind introduse în baza de date imediat după autorizarea entităţilor respective de către CNVM.

Supraveghetorii întocmesc note periodice referitoare la situaţia entităţilor autorizate pe care le prezintă Comisiei care hotărăşte dacă este cazul să se declanşeze un control sau o anchetă pentru clarificarea unor situaţii.

Începând cu data de 11.04.2000 CNVM monitorizează activitatea desfăşurată de UNOPC privind avizarea şi supravegherea publicităţii fondurilor de investiţii, pentru care are obligaţia de a transmite către CNVM raportări lunare.

SUPRAVEGHEREA CENZORILOR EXTERNI INDEPENDENȚI, A CONSULTANȚILOR DE PLASAMENT, A DEPOZITARILOR ȘI CUSTOZILOR

Aceşti operatori ai pieţei de capital care îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 52/1994, după ce au fost autorizaţi de CNVM, sunt introduşi în baza de date. Anual, datele sunt actualizate în baza rapoartelor pe care operatorii le depun la CNVM despre activitatea desfăşurată.

Rapoartele depuse anual sau ori de câte ori este necesar, conform prevederilor legale referitoare la activitatea acestora, sunt analizate de supraveghetori şi este sesizată Comisia în cazul în care se constată unele abateri faţă de regulamente.

De asemenea, la cererea Comisiei, se întocmesc note privind activitatea unor operatori sau grupe de operatori de pe piaţa de capital.

SUPRAVEGHEREA TRANZACȚIILOR

Un sector important al pieţei de capital îl constituie Bursa de Valori Bucureşti şi Piaţa RASDAQ. Aici se formează preţul acţiunilor prin mecanismul cererii şi al ofertei, se realizează compensarea şi decontarea operaţiunilor desfăşurate de societăţile de valori mobiliare în numele clienţilor sau în nume propriu. Aici se execută ordinele de vânzare sau de cumpărare ale clienţilor, iar prin sistemul electronic, pe baza regulilor şi procedurilor de tranzacţionare, se stabileşte preţul şi se identifică cumpărătorul şi vânzătorul.

Oficiul pentru Supravegherea Electronică a Pieţei de Capital a luat fiinţă odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului CNVM nr. 4/1999 şi are ca atribuţii supravegherea tranzacţiilor care au loc în cadrul pieţelor reglementate în scopul prevenirii manipulării pieţei şi al administrării centralizate a riscului ce decurge din tranzacţiile cu valori mobiliare. Activitatea de supraveghere impune stabilirea unor proceduri prin aplicarea cărora să fie identificate cazurile de manipulare a pieţei şi de expunere excesivă în raport cu unul din tipurile de risc măsurate.

Astfel, au fost definite activităţile şi faptele care prin realizarea lor pot leza interesele investitorilor şi funcţionarea liberă a pieţei, modalităţile de identificare a acestor fapte atunci când ele au loc, precum şi procedeele de intervenţie pentru a contracara efectul negativ al acestor fapte.

S-a impus realizarea unei corespondenţe între conceptele definite mai sus şi unele variabile economice, care sunt, în fapt, singurele mărimi observabile. În acest scop s-au utilizat modele pe care teoria economică le pune la dispoziţie cu privire la sectorul financiar pentru ca, prin modelarea variabilelor economice, comportamentul entităţii supravegheate să poată fi calificat ca fiind deviant sau nu.

Natura electronică a sistemelor de tranzacţionare impune ca aplicarea procedurilor să fie făcută în mod automatizat. În acest scop s-a realizat un sistem informatic care să implementeze fluxul informaţional dintre piaţă şi CNVM, flux necesar pentru observarea variabilelor economice necesare analizei. Acest sistem implementează modelele alese, semnalează on-line evenimentele care sunt considerate ca abateri şi actualizează o bază de date care oferă informaţiile ce nu sunt incluse de modelele utilizate, dar care sunt informaţii de fundamentare a deciziei în procesul de intervenţie.

Modelele utilizate pentru supravegherea pieţei RASDAQ sunt fie interogări şi sintetizări de informaţii, fie modele de analiză tehnică, cum ar fi MIDAS (Market Interpretation and Data Analysis System) care se bazează pe trasarea unor curbe de suport şi de rezistenţă calculate ca medie a preţului ponderată cu valoarea tranzacţiilor. Aceste curbe generează semnale de avertizare atunci când sunt străpunse de curba preţului mediu zilnic.

Supravegherea activităţii de tranzacţionare se efectuează atât în timp real prin programe speciale de supraveghere care permit vizualizarea tranzacţiilor cât şi prin analiza rapoartelor care se întocmesc după terminarea şedinţei de tranzacţionare. Se urmăresc două tipuri generale ale comportamentului manipulativ şi anume:

bulletentitatea supravegheată determină creşterea preţurilor şi apoi abandonează deţinerile sale (în favoarea terţilor) atunci când preţul este maxim;
bulletpiaţa este manipulată de intermediarii care sunt implicaţi în sistemele de tranzacţionare.

În ceea ce priveşte securitatea conexiunilor la sistemele de tranzacţionare, în urma consultărilor repetate cu personalul specializat din cadrul instituţiilor pieţei de capital, s-a recurs la alegerea unei soluţii soft de criptare a fluxului de date necesar CNVM. În alegerea modalităţii de realizare a acestui deziderat s-au avut în vedere două criterii majore: asigurarea unui nivel minim acceptat de criptare a întregii comunicaţii, astfel încât orice încercare de intercepţie să fie practic de neutilizat şi asigurarea unui trafic constant de informaţie minim acceptat (necesar funcţionării în bune condiţii a softului ce asigură conectarea la sistemele de tranzacţionare). Astfel, implementarea bazată pe tehnologia IPSec satisface aceste criterii mai sus enunţate. Mai mult decât atât, reprezintă un standard şi ca atare este agreat de instituţiile cu care se intenţionează implementarea (Bursa de Valori Bucureşti şi Piaţa RASDAQ). Testarea liniilor astfel securizate este programată a se încheia până la sfârşitul lunii aprilie 2001.

 

2.5. DEPARTAMENTUL CONTROL - ANCHETĂ

Departamentul control-anchetă urmăreşte modul în care se respectă de către operatorii de piaţă prevederile Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, prevederile Legii nr. 83/1994 pentru aprobarea OG nr. 24/1993 precum şi prevederile regulamentelor şi instrucţiunile emise în aplicarea acestora.

La nivelul Comisiei s-au adoptat şi pus în aplicare măsuri cu caracter preventiv care să asigure pe de o parte îmbunătăţirea relaţiilor concurenţiale între participanţii la piaţă, iar pe de altă parte eliminarea sau diminuarea tentativelor de fraudare a proprietăţii legal constituite şi dobândite prin tranzacţii pe piaţa primară sau secundară a valorilor mobiliare. În acest sens s-au efectuat controale şi s-a urmărit fenomenologia cu care se confruntă piaţa de capital, în special la nivelul entităţilor direct implicate.

În acelaşi timp, pentru rezolvarea sesizărilor şi reclamaţiilor adresate Comisiei, în temeiul legal dat de prevederile Legii nr.52/1994, Departamentul control - anchetă a derulat controale şi anchete dedicate, în urma cărora, în funcţie de speţă s-au luat măsurile legale pentru contracararea fraudelor sau, după caz, îndreptarea ilegalităţilor.

În îndeplinirea prerogativelor ce i-au fost conferite de lege, CNVM a dispus verificarea respectării dispoziţiilor legale prin emiterea a 493 de ordonanţe în sarcina subiecţilor aflaţi în supravegherea Comisiei. Dintre acestea, 150 de ordonanţe au avut ca obiect solicitarea de documente şi informaţii, precum şi audierea a peste 300 de agenţi de valori mobiliare şi a unor directori ai societăţilor comerciale. În cazurile în care s-au reţinut indicii ale nerespectării legii, investigaţiile au fost extinse şi continuate.

Acţiunile de control-anchetă privind respectarea legii s-au finalizat cu emiterea a 162 de ordonanţe prin care s-a dispus aplicarea de măsuri disciplinare şi administrative.

Având în vedere răspunderile şi sancţiunile prevăzute de art. 104, art. 105 şi art.112 din Legea nr. 52/1994, aceste măsuri s-au aplicat atât în sarcina persoanelor juridice cât şi în sarcina unor persoane fizice care, în calitatea de administratori, reprezentanţi legali sau exercitând de iure sau de facto funcţii de conducere, ori ca profesionişti în intermedierea de valori mobiliare, le-a fost imputabilă o anumită faptă prevăzută de lege pentru că, deşi puteau şi trebuiau să prevină săvârşirea faptei, nu au făcut-o.

Sistematizate pe mobiluri, cauze şi tipuri de agenţi, rezultatele activităţilor de control şi anchetă cu caracter preventiv şi curativ derulate în 2000 sunt prezentate în continuare.

CONTROL-ANCHETĂ

Activitatea de verificarea a respectării legii se desfăşoară în baza Regulamentului nr.11/1997 privind controlul respectării legii valorilor mobiliare.

Rezultatele verificărilor efectuate se prezintă astfel:

a. Societăţi de valori mobiliare

Cazuistica rezultată în urma controalelor şi anchetelor efectuate în decursul anului 2000 se referă la nerespectarea prevederilor privind autorizarea şi exercitarea intermedierii de valori mobiliare reglementată prin Regulamentul nr. 3/1998.

În funcţie de împrejurările în care s-au produs faptele, gravitatea acestora şi conduita persoanelor vizate, în perioada menţionată s-au aplicat următoarele sancţiuni:

- pentru nerespectarea obligaţiilor privind ţinerea corectă a evidenţei documentelor (art.38), netransmiterea raportărilor financiare lunare în termen, corecte şi complete (art.41), necertificarea rapoartelor de către cenzorul extern independent (art.55), CNVM a aplicat sancţiunea amenzii de 0,1-1% în sarcina a 23 de societăţi de valori mobiliare ca persoane juridice, precum şi a unor amenzi cuprinse între 1 şi 50 milioane lei în sarcina a 15 agenţi de valori mobiliare şi directori pentru că, potrivit art.112 din Legea nr. 52/1994, deşi puteau şi trebuiau să prevină săvârşirea faptelor, aceştia nu au făcut-o;

- pentru repetarea abaterilor privind netransmitrea raportărilor financiare lunare (art.41-1), precum şi pentru netrasmiterea raportărilor financiare semestriale (art.41-2), anuale (art.41-3), nerespectarea obligaţiilor privitoare la menţinerea capitalului minim net (art.47) ca şi în cazul nerespectării prevederilor referitoare la preluarea ordinelor de vânzare-cumpărare (Instrucţiunile nr.2/1999), a prevederilor referitoare la modalităţile de plată vizând nerespectarea obligaţiilor faţă de clienţi (Regulamentul nr.3/1998 şi Regulamentul nr.4/1998), CNVM a aplicat măsura suspendării temporare a autorizaţiei de funcţionare pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 90 zile pentru 27 de societăţi de valori mobiliare responsabile cumulativ cu interzicerea temporară (de la o lună la 5 ani) a desfăşurării de activităţi de intermediere de către 16 agenţi de valori mobiliare şi/sau de către directorii acestor societăţi precum şi avertisment pentru un număr de 19 societăţi de valori mobiliare;

- pentru neînlăturarea cauzelor care au condus la aplicarea măsurii suspendării în interiorul termenului de suspendare, precum şi pentru încălcări privitoare la capitalul social, netransmiterea la CNVM a modificărilor intervenite în actele care au stat la baza autorizării, desfăşurarea de activităţi neautorizate în sedii neautorizate şi cu persoane neautorizate, pentru pagube aduse investitorilor ca urmare a tranzacţiilor ilicite, pentru proastă gestionare a portofoliilor clienţilor şi pentru favorizarea infracţiunii de intermediere neautorizată, prevăzută de art.114 din Legea nr.52/1994, pentru efectuarea de tranzacţii frauduloase au fost retrase definitiv 21 de autorizaţii de funcţionare ale societăţilor de valori mobiliare.

Pentru faptele săvârşite de angajaţii unor societăţi, CNVM a sesizat organele de cercetare ale Parchetului şi Poliţiei. Totodată au fost puşi sub interdicţia de a mai desfăşura activităţi de intermediere pe piaţa reglementată a valorilor mobiliare membrii consiliilor de administraţie şi au fost retrase autorizaţiile agenţilor pentru care s-au emis 23 de ordonanţe de interdicţie a intermedierii de valori mobiliare.

În unele cazuri a fost sesizată şi Garda Financiară cu privire la neregulile constatate în evidenţele financiar-contabile ale societăţilor.

b. Societăţi de administrare de investiţii şi societăţi de depozitare

Urmare situaţiei produsă de neonorarea cererilor de răscumpărare de unităţi de fond emise de Fondul Naţional de Investiţii, CNVM a procedat la retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii de administrare de investiţii SOV Invest SA şi a dispus efectuarea unui control în scopul calculării valorii reale a activului net şi a unităţii de fond.

În perioada iulie - septembrie 2000 au fost controlate toate societăţile de administrare de investiţii şi societăţile de depozitare autorizate de CNVM, ocazie cu care au fost sancţionate, pentru încălcări ale Ordonanţei de Guvern nr.24/1993 şi a Regulamentului nr.9/1996, cu avertisment scris 12 societăţi de administrare, cu amendă şi cu retragerea autorizaţiei de înfiinţare, câte o societate.

De asemenea, au fost sancţionate două bănci comerciale cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca societate de depozitare.

  1. Societăţi comerciale emitente (deschise)

Situaţiile care au fost avute în vedere au vizat verificarea unor sesizări ale acţionarilor referitoare la neregularităţi privind promovarea ofertelor publice reglementate de Regulamentele nr.6/1995, nr.15/1996 şi nr.16/1996, avizarea majorărilor de capital, fuziuni, divizări ale societăţilor comerciale, precum şi respectarea obligaţiilor de informare continuă şi perioadică de către societăţile deschise.

- pentru neîndeplinirea obligaţiilor de informare continuă şi periodică prevăzute de Regulamentul nr.2/1996, precum şi de Instrucţiunile nr.13/1996 cu modificările ulterioare, s-au aplicat amenzi cuprinse între 0,l% şi 1% din capitalul social, la doi emitenţi;

- în cazul încălcărilor privind nerespectarea obligaţiilor de a promova oferta publică şi, ca urmare, de a solicita autorizarea acestora, constatând nulitatea tranzacţiilor încheiate fără autorizarea prevăzută de lege, CNVM a anulat astfel de tranzacţii şi, făcând aplicarea prevederilor art. 25 alin. 3 din Legea nr. 52/1994, a obligat persoanele vizate la repetiţiunea titlurilor şi a fondurilor avansate. În funcţie de gravitatea faptelor, în unele cazuri au fost sesizate şi organele de cercetare.

AUDIERI

În cursul anului 2000 s-au efectuat un număr de peste 150 audieri ale reprezentanţilor societăţilor de valori mobiliare, precum şi a unor societăţi comerciale emitente, ce au avut ca scop verificarea informaţiilor şi documentelor vizând modul în care au fost respectate prevederile legale în domeniul valorilor mobiliare, iar în cazul în care s-au constatat încălcări care au avut ca rezultat şi prejudicii aduse investitorilor, CNVM a obligat persoanele responsabile să-i despăgubească pe aceştia.

RECLAMAȚII ȘI SESIZĂRI

În anul 2000, s-au primit un numar de cca. 650 reclamaţii şi sesizări, cu privire la furtul sau pierderea certificatelor de acţionar, la calitatea serviciilor prestate de SVM-uri, la furtul acţiunilor din registrele acţionarilor.

Cele mai multe sesizări au fost ca urmare a sustragerilor frauduloase de acţiuni din registrele acţionarilor pentru următorii emitenţi: ALRO, AUTOMOBILE DACIA, ASIROM, SIF-uri, ROMCIF, SICOMED.

Cele mai multe tranzacţii cu acţiuni sustrase fraudulos au fost executate de către SVM EXPERT BROKER GROUP SA, SVM A&A şi SVM KGT la ordinul ilegal dat de SVM VALINVEST în perioada decembrie 1998 – februarie 1999, SVM PIATA SA, SIVM BROKER CLUJ SA, SVM STANDARD SECURITIES SA.

Ca urmare a constatărilor menţionate mai sus, CNVM a dispus măsuri de anulare a tranzacţiilor, indisponibilizarea de acţiuni, sancţionarea cu suspendarea sau retragerea de autorizaţii pentru SVM-uri şi agenţi de valori mobiliare implicaţi, interzicerea desfăşurării de activităţi de intermediere pe piaţa de capital pentru agenţii de valori mobiliare şi membrii consiliilor de administraţie găsiţi vinovaţi.

Precizăm că deşi SVM-urile implicate în sustragerile frauduloase au fost obligate să restituie acţiunile către deţinătorii iniţiali sau să-i despăgubească pe acţionarii vătămaţi prin faptele angajaţilor lor aceste restituiri s-au efectuat numai parţial.

Dată fiind viteza mare de rulare a tranzacţiilor care se efectuează pe piaţa BVB şi RASDAQ, soluţionarea furtului de acţiuni din bazele de date confidenţiale ale registrelor independente ridică probleme, atât la nivelul utilizatorilor în sistem, cât şi la nivelul celor două pieţe.

Este necesară urgentarea amendării Legii nr.52/1994, astfel ca CNVM să poată dispune măsuri conservatorii şi reparatorii cu maximă operativitate în astfel de cazuri. În lipsa acestor măsuri, organele de cercetare penală sunt confruntate cu impedimente la stabilirea prejudiciului pentru fiecare persoană vătămată, precum şi cu timpul pe care îl reclamă instrumentarea unui dosar în care urmează să se constituie mii de părţi civile. La rîndul lor, instanţele de judecată se confruntă cu procese care se pot judeca timp de mai mulţi ani. Cu cât timpul de soluţionare al unor astfel de cauze se prelungeşte, cu atât identificarea locului unde se află acţiunile reclamate este mai dificilă şi face ca şi restituirea în natură să devină aproape imposibilă.

 

2.6. DEPARTAMENTUL JURIDIC

Începând cu luna noiembrie 2000 în cadrul CNVM s-a înfiinţat Departamentul juridic, având în subordine trei servicii, şi anume serviciul contencios administrativ, serviciul de avizare şi verificare a legalităţii actelor emise şi serviciul de analiză şi soluţionare a contestaţiilor. Serviciul contencios administrativ reprezintă interesele CNVM în faţa instanţelor judecătoreşti, vizează actele depuse în procesele aflate pe rol şi înaintează către organele de cercetare penală rapoarte cu privire la indicii ale săvârşirii unor infracţiuni. În acest serviciu s-au soluţionat sau sunt în curs de soluţionare 78 dosare cu 193 termene. Serviciul de avizare şi verificare a legalităţii actelor emise consiliază juridic departamentele din CNVM şi avizează pentru legalitate actele dispuse de Comisie. În perioada noiembrie-decembrie 2000, s-au emis 106 avize, din care 97 favorabile. Serviciul de analiză şi soluţionare a contestaţiilor înregistrează şi ţine evidenţa contestaţiilor depuse împotriva măsurilor dispuse de CNVM, stabileşte completul de audiere, desfăşoară audierea, informează Comisia, redactează punctul de vedere cu privire la admiterea sau respingerea contestaţiei de către Comisie şi asigură comunicarea acestuia factorilor implicaţi. În perioada noiembrie-decembrie s-au soluţionat 19 contestaţii.

 

2.7. DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ

În perioada analizată CNVM a continuat procesul de informatizare a activităţilor curente atât pentru creşterea productivităţii muncii a fiecărui angajat cât şi pentru completarea bazei de date electronice. Sarcina informatizării a revenit Direcţiei de informatică şi analiză a pieţei de capital care în urma reorganizării CNVM s-a transformat în Departamentul informatică. Principala sarcină a departamentului constă în întreţinerea reţelei de calculatoare, dezvoltarea sistemului informatic al CNVM, prezentarea pe Internet, în regim de protecţie, a datelor din baza de date a CNVM, asistenţă hard şi soft pentru personalul din departamente.

Pentru rezolvarea sarcinilor care îi revin, Departamentului informatică cuprinde două servicii specializate pe: “Administrare reţele şi baze de date” şi “Proiectare, dezvoltare şi întreţinere soft de aplicaţie”.

Prin înregistrarea informaţiilor activităţilor curente ale departamentelor în baza de date, CNVM a devenit un important depozitar de informaţii despre piaţa de capital din România. Orice analiză exhaustivă a pieţei de capital din România nu poate ocoli această sursă importantă de date sub formă electronică.

Tot în sarcina Departamentului informatică a revenit colecţionarea şi centralizarea datelor privind investiţiile de portofoliu pe piaţa de capital din România. Anexa nr.27 prezintă o evaluare a investiţiilor de portofoliu aşa cum au fost raportate de către societăţile de valori mobiliare. Diferenţa dintre valoarea sumelor intrate şi a celor ieşite reprezintă investiţiile străine de portofoliu pe piaţa de capital din România. O analiză a valorilor lunare a investiţiilor arată că pentru anul 2000 interesul investitorilor străini s-a orientat către societăţile comerciale la care, după obţinerea poziţiei majoritare prin contract direct cu FPS, a continuat cumpărarea de acţiuni de pe piaţă. Aşa se explică faptul că valoarea sumelor intrate este constant mai mare decât valoarea sumelor ieşite.

 

2.8. SECRETARIATUL GENERAL

Secretarul general realizează legăturile funcţionale între structurile CNVM precum şi între acestea şi membrii Comisiei şi coordonează activitatea departamentelor din subordine: Departamentul secretariat tehnic şi Departamentul relaţii.
Activitatea Departamenului secretariat tehnic s-a concretizat în următoarele:

- pregătirea şi organizarea a 180 şedinţe ale Comisiei, întocmirea proceselor verbale şi informarea departamentelor care nu au fost prezente în şedinţă asupra sarcinilor ce le revin. În aceste şedinţe au fost luate în discuţie 2.350 de subiecte şi au fost adoptate hotărâri materializate în 493 de ordonanţe, 3.170 de decizii, 657 de avize şi 371 de autorizaţii;

- transmiterea spre publicare la Monitorul Oficial a normelor aprobate în şedinţele de Comisie şi anume 4 instrucţiuni şi 5 regulamente;

- informarea instituţiilor pieţei de capital cu toate actele normative emise;

- organizarea, coordonarea şi supravegherea fluxului informaţional atât în cadrul Comisiei cât şi al Comisiei cu alte instituţii care s-a realizat prin intermediul a 13.300 adrese transmise de CNVM şi circa 29.000 adrese intrate, inclusiv raportările periodice ale societăţilor comerciale din piaţa de capital;

- publicarea unor materiale informative despre activitatea Comisiei şi legislaţia pieţei de capital în suplimentul săptămânal Profit al cotidianului Ziarul Financiar şi a altor comunicate de presă, concretizate în circa 60 articole;

- sprijinirea activităţii de documentare a personalului în legătură cu actele normative în vigoare;

- asigurarea integrităţii documentelor aflate în gestiune prin Serviciul de arhivă, inclusiv reorganizarea arhivei şi adoptarea măsurilor privind integritatea şi siguranţa păstrării documentelor.

Departamentul relaţii a desfăşurat următoarele activităţi:

Activitatea de integrare europeană

Principalele coordonate ale activităţii de integrare europeană în anul 2000 au fost:

- stabilirea obiectivelor prioritare ale pieţei de capital prin elaborarea unei strategii pe termen mediu şi scurt înscrisă în Planul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europenă;

- elaborarea documentaţiei pentru proiectul Phare 2000 din cadrul programului de asistenţă pentru aderare, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe.

La sfârşitul anului 2000, proiectul PHARE a fost aprobat în urma semnării Memorandumului de Finanţare între Guvernul României şi Comisia Europeană de la Bruxelles. În cadrul proiectului de înfrăţire instituţională au fost stabiliţi partenerii şi anume CONSOB, reglementatorul pieţei de capital din Italia şi Banca Italiei. Acest proiect va permite obţinerea de asistenţă de tip înfrăţire instituţională pentru realizarea unor obiective de armonizare legislativă şi de pregătire a unor experţi prin training şi programe de formare de formatori. De asemenea, proiectul prevede asistenţă tehnică şi un program de investiţii pentru îmbunătăţirea sistemului electronic de gestionare a datelor şi a sistemului electronic de supraveghere a pieţei.

În luna iulie, reprezentanţi ai CNVM au participat la Bruxelles la reuniunea Sub-Comitetului 2 (Piaţa internă), prilej cu care au fost expuse în faţa reprezentanţilor Comisiei Europene noile evoluţii de pe piaţa de capital românească.

COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ

Urmare a unei scrisori de intenţie adresate de Guvernul României Fondului Monetar Internaţional, în urma crizei FNI, Banca Mondială a oferit un proiect de asistenţa tehnică în care beneficiar principal a fost CNVM. În urma acestei asistenţe, consultanţii implicaţi în proiect au furnizat un raport privind œÎntărirea supravegherii consolidate a pieţei financiare, a CNVM şi a reglementării şi supravegherii fondurilor de investiţiiœ. Raportul realizează o analiză a pieţei de capital româneşti, propunând recomandări pentru întărirea CNVM ca autoritate a pieţei de capital şi măsuri pentru industria fondurilor de investiţii, având în vedere slăbiciunile dovedite prin recenta criză. Aceste recomandări vor fi luate în considerare în noile modificări legislative precum şi în obiectivele stabilite pentru perioada următoare.

În calitate de membru al Organizaţiei Internaţionale a Comisiilor de Valori Mobiliare (IOSCO), CNVM a participat la conferinţa anuală IOSCO, Sydney, mai 2000, şi la întâlnirea Comitetului Regional European al IOSCO, Atena, octombrie 2000. Cu aceste prilejuri, reprezentanţii CNVM au stabilit legături cu comisii similare din ţări membre ale Uniunii Europene precum şi cu comisii ale altor state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană. În cadrul acestor întâlniri s-au discutat ultimele evoluţii de pe pieţele ţărilor participante, aspecte legate de implementarea acquis-ului comunitar în domeniul pieţelor de capital, importanţa implementării principiilor IOSCO şi a standardelor Forumului European al Comisiilor de Valori Mobiliare (FESCO).

CNVM a finalizat în luna octombrie acordul de înţelegere cu Comisia Elenă a Pieţei de Capital, folosind prilejul oferit de participarea la sesiunea Comitetului Regional European al IOSCO. Această iniţiativă a CNVM urmăreşte continuarea bunelor relaţii existente între cele două comisii cât şi valorificarea avantajelor oferite de experienţa unei instituţii dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

Cu acelaşi prilej oferit de întâlnirea Comitetului Regional European al IOSCO, în urma discuţiilor purtate între reprezentanţii CNVM şi cei ai Comisiei Portugheze a Valorilor Mobiliare, s-au pus bazele semnării în anul 2001, a unui Memorandum de Înţelegere între cele două instituţii.

De asemenea, departamentul s-a ocupat cu organizarea şi pregătirea unor deplasări în străinătate în scopul dezvoltării relaţiilor de colaborare cu organismele internaţionale similare şi pentru ridicarea nivelului profesional al salariaţilor. Astfel au fost organizate:

- deplasări la forumuri şi conferinţe: un număr de 19 persoane au participat în anul 2000 la forumuri şi conferinţe organizate în străinătate, reprezentarea fiind realizată atât la nivelul conducerii comisiei cât şi prin experţi din departamentele de resort. Aceste participări au fost motivate de statutul CNVM de membru al IOSCO, de interesul pentru o cooperare regională între ţările din sud-estul Europei, de importanţa stabilirii unor relaţii fructuoase cu parteneri similari din ţările membre ale Uniunii Europene;

- deplasări la seminarii, training-uri, vizite de studiu: un număr de 16 persoane au participat la diverse seminarii şi programe de pregătire, pe probleme de implementare a acquis-ului comunitar, dezvoltare regională a pieţelor de capital, practici privind pieţele de capital ale altor state.

 

CAP.3. RESURSELE COMISIEI NAȚIONALE A VALORILOR MOBILIARE

 

3.1. RESURSE UMANE

În anul 2000, în concordanţă cu sarcinile sale, Direcţia pentru organizarea, salarizarea şi gestiunea resurselor umane, transformată ulterior în Departamentul resurse umane, a urmărit asigurarea condiţiilor optime pentru aplicarea politicilor de personal – salarizare ale CNVM în conformitate cu prevederile legale.

Finanţarea CNVM din venituri extrabugetare, posibilă în baza OUG nr.6/1999, a creat condiţiile pentru perfectarea noului sistem de salarizare, realizat prin negociere între persoana juridică ce angajează (CNVM) şi salariaţi. Experienţa aplicării acestui sistem în anul 2000 a confirmat că el permite stimularea creativităţii şi performanţelor personalului, precum şi asigurarea unui echilibru cu salariile oferite pe piaţa forţei de muncă pentru activităţi similare.

În activităţile Departamentului resurse umane au fost incluse şi atribuţii de formare şi perfecţionare continuă a personalului CNVM, de organizare a unor cursuri de pregătire în vederea formării de specialişti.

După numirea de către Parlament a noii componenţe a CNVM, Departamentul resurse umane a acţionat pentru a sprijini noua conducere în cunoaşterea personalului şi rezolvarea problemelor legate de încadrarea, salarizarea şi promovarea acestuia.

În cursul anului 2000 angajarea personalului s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, Departamentului resurse umane revenindu-i sarcina de a asigura condiţiile necesare de desfăşurare a concursurilor, sprijinirea comisiilor de examinare, propunerea candidaţilor pentru selecţia finală.

La finele anului 1999, CNVM funcţiona cu un personal ce totaliza 103 salariaţi, faţă de numărul maxim de 200 posturi, exclusiv demnitarii, aprobat prin Regulamentul privind organizarea CNVM.

În cursul anului 2000 au plecat 23 salariaţi, reprezentând 22% din personalul existent la sfârşitul anului 1999.

În acelaşi timp, în anul 2000 potrivit orientării de a atrage specialişti, în cadrul CNVM au fost angajaţi un număr de 43 salariaţi.

Un fenomen care dă de gândit este acela că 9 persoane, peste 20% dintre cei care au fost angajaţi în cursul anului 2000, au plecat în acelaşi an, ceea ce denotă o instabilitate pronunţată a mişcării personalului instituţiei.

Cu toate insistenţele şi soluţiile propuse de CNVM nu a fost rezolvată problema, devenită şi mai acută, a asigurării unui spaţiu corespunzător instituţiei noastre, care să permită desfăşurarea activităţii profesionale în bune condiţii. Spaţiul de lucru restâns şi neadecvat, existent la ora actuală, lipsa unei dotări logistice moderne impietează asupra activităţilor curente, a relaţiilor CNVM cu instituţiile de pe piaţa românească de capital şi cu cele similare din alte ţări.

O R G A N I G R A M A

 

 

3.2.  RESURSE FINANCIARE

ACTIVITATEA FINANȚATĂ DIN VENITURI EXTRABUGETARE

În conformitate cu OUG nr.6/1999 privind finanţarea CNVM din venituri extrabugetare, aprobată prin Legea nr.139/1999, începând cu data de 1 aprilie 1999, CNVM a devenit instituţie publică finanţată integral din venituri extrabugetare. Acest act normativ a fost abrogat de OUG nr.229/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, care a preluat prevederile OUG nr.6/1999, adăugând şi alte precizări care au menţinut şi chiar consolidat statutul CNVM de instituţie publică finanţată integral din venituri extrabugetare.

În exerciţiul financiar 2000, CNVM şi-a desfăşurat activitatea economico-financiară în baza bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de către Parlament prin Hotărârea nr.11/16.03.2000. Bugetul de venituri şi cheltuieli cuprinde la capitolul de venituri suma de 24.950.000 mii lei, iar la capitolul de cheltuieli 23.950.000 mii lei, prevăzându-se un excedent de 1.000.000 mii lei.

În perioada ianuarie–noiembrie colectarea veniturilor s-a făcut în baza OUG nr.6/1999 aprobată prin Legea nr.139/1999.

Sursele de venituri menţionate în actul normativ invocat sunt:

bulleto cotă de 0,08% din valoarea tranzacţiilor efectuate pe piaţa secundară;
bulleto cotă de 0,1% din valoarea activului net al organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare;
bulleto cotă de 0,5% din valoarea emisiunilor de valori mobiliare prin oferte publice;
bulleto cotă de 2% din valoarea efectivă a valorilor mobiliare distribuite în cadrul plasamentului privat;
bulleto cotă de 2% din valoarea ofertelor publice de cumpărare/preluare.

În luna decembrie a anului 2000 colectarea veniturilor s-a făcut în baza OUG nr.229/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori.

Sursele de venituri menţionate în actul normativ invocat sunt:

bulleto cotă de 0,1% din valoarea tranzacţiilor efectuate pe piaţa secundară;
bulleto cotă de 0,2% din valoarea activului net al organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare;
bulleto cotă de 0,5% din valoarea emisiunilor de valori mobiliare prin oferte publice
bulleto cotă de 1% din valoarea efectivă a valorilor mobiliare distribuite în cadrul plasamentului privat;
bulleto cotă de 1% din valoarea ofertelor publice de cumpărare/preluare;
bulletvenituri din dobânzi obţinute din plasamente efectuate în titluri de stat şi din dobânzi la contul de disponibil aflat la trezorerie.

Prin OUG nr.229/2000 s-a produs o modificare a cotelor de venituri, în sensul diminuării celor mai importante surse de venituri la 1% (plasamentele private şi ofertele publice) şi majorării altor cote, respectiv cota din tranzacţiile pe piaţa secundară şi cota din activul net al organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare.

Referitor la utilizarea veniturilor, precizăm următoarele: Ținându-se seama de prevederile Legii nr.52/1994 cu modificările ulterioare, care precizează în art.71, alin.(3) c㠓utilizarea veniturilor extrabugetare din care se finanţează CNVM se face în conformitate cu reglementările în vigoare aplicabile instituţiilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare”, utilizarea veniturilor se face potrivit OUG nr.14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituţiile publice finanţate integral din venituri extrabugetare, modificată şi aprobată prin Legea nr.27/1999.

EXECUȚIA BUGETULUI DE CHELTUIELI

Structura prevederilor şi plăţilor nete de casă este următoarea:

                                                                                                                                                                                        - Mii lei -

Denumirea indicatorilor

Prevederi

Plăţi de casă

Cheltuieli totale

23.950.000

23.046.970

Cheltuieli curente

22.907.650

22.007.920

Cheltuieli de personal

18.477.650

18.290.411

Cheltuieli materiale

4.230.000

3.717.509

Transferuri neconsolidabile

200.000

0

Cheltuieli de capital

1.042.350

1.039.050

EXECUȚIA BUGETULUI DE VENITURI

Structura prevederilor şi încasărilor este următoarea:

                                                                                                                                                                                        - Mii lei -

Denumirea indicatorilor

Prevederi

Realizări

Venituri totale

19.156.000

47.257.270

Venituri curente

16.656.000

42.574.507

Ven.din val.tranz.pe piaţa secundară

1.800.000

2.761.796

Ven.din val.activului net al o.p.c.v.m.

8.100.000

10.782.776

Ven.din val.emis.de val.mob.prin of.publ.

900.000

2.614.760

Ven.din val.emis.distrib.în plasam.privat

720.000

11.431.421

Ven.din val.of.publice de cump-prel.

4.822.000

12.618.481

Ven.din plasam.financiare (dobânzi)

314.000

2.365.273

Ven.din anii precedenti

2.500.000

4.682.763

Gradul de realizare al veniturilor este de 246,7%, iar al cheltuielilor de 96%.

În activul bilanţier, CNVM înregistrează conturi de mijloaxce fixe şi obiecte de inventar care însumează valori de 4.723.947 mii lei la data de 31.12.2000. În conturile de disponibilităţi se găsesc sume care totalizează 24.133.777 mii lei. Contul curent se află la Trezoreria Municipiului Bucureşti, alte disponibilităţi aflându-se în contul din care se achiziţionează valută pentru deplasările în străinătate, aflat la bancă comercială, precum şi disponibil în titluri de stat.

Structura principalelor posturi din activul şi pasivul bilanţier se prezintă astfel:

STRUCTURA BILANȚIERĂ LA 31.12.2000

                                                                                                                                                                                                - Mii lei -

Activ

Sold la

01.01.2000

Sold la

31.12.2000

Mijloace fixe şi terenuri

3.499.391

4.405.078

Obiecte de inventar

121.343

318.869

Disponibilităţi băneşti

4.669.356

24.143.270

Mijloace băneşti

17.304

0

Alte valori

5.000

44.350

Debitori

54.383

2.883.288

Clienţi

27.305

558.957

Cheltuieli

0

0

Materiale

24.206

100.847

TOTAL ACTIV

8.418.288

32.454.659

Fondul mijloacelor fixe

3.499.391

4.405.078

Fondul obiectelor de inventar

121.343

318.869

Venituri extrabugetare

0

0

Venituri din anii precedenţi

4.766.350

24.448.918

Decontări cu salariaţii

0

0

Creditori

2.590

13.888

Decontări cu bugetul statului

1.309

0

Diferenţe de curs valutar

0

0

Venituri de realizat

27.305

3.267.906

TOTAL PASIV

8.418.288

32.454.659

În ceea ce priveşte activitatea finanţată din venituri extrabugetare, se remarcă următoarele:

bulletReferitor la veniturile din dobânzi: în art.2 alin.(3) din OUG nr.6/1999 privind finanţarea CNVM din venituri extrabugetare aprobată prin Legea nr.139/1999 se prevede că modul de încasare şi gestionare a veniturilor prevăzute în acest act normativ se stabileşte prin regulament al CNVM şi se publică în Monitorul Oficial al României. În Regulamentul nr.10/1999 privind modul de încasare şi gestionare a veniturilor extrabugetare din care se finanţează Comisia, adoptat în conformitate cu prevederile mai sus menţionate şi publicat în MO, Partea I, nr.534/02.XI.1999, respectiv în art.7, alin.(1), se precizează că CNVM poate realiza venituri din fructificarea disponibilităţilor financiare, colectate potrivit OUG nr.6/1999, prin plasamente financiare şi bancare. În bugetul de venituri şi cheltuieli al CNVM pe anul 2000 aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.11/2000, se prevăd şi venituri din dobânzi. Mai mult, în OUG nr.229/2000, veniturile extrabugetare au fost completate în art.71, lit.f cu o nouă sursă de venituri, după cum urmează:

“f) dobânzi obţinute de la trezorerie pentru disponibilul din cont, în conformitate cu prevederile OUG nr.66/1994, aprobată prin Legea nr.128/1994, modificată şi republicată, şi din plasamentele disponibilităţilor proprii, efectuate în titluri de stat.”

bulletAvând în vedere OUG nr.6/1999 privind finanţarea CNVM din venituri extrabugetare aprobată şi modificată prin Legea nr.139/1999 precum şi faptul că potrivit Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, CNVM este autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, utilizarea veniturilor se face potrivit OUG nr.14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituţiile publice finanţate integral din venituri extrabugetare aprobată prin Legea nr.27/1999. Conform acestor acte normative, salarizarea personalului CNVM se face pe bază de contract colectiv de muncă încheiat potrivit legislaţiei în vigoare, avizat şi înregistrat de DGMPS a Municipiului Bucureşti. Menţionăm că acest aspect este prevăzut chiar în primul paragraf al fundamentării anexate la proiectul de buget pe anul 2000 care a fost înaintat la Parlament.
bulletReferitor la cheltuielile de capital, acestea se efectuează conform planului de investiţii aprobat de preşedintele instituţiei. La fundamentarea lor s-a ţinut seama de prevederile art.2 din OUG nr.14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituţiile publice finanţate integral din venituri extrabugetare, modificată şi aprobată prin Legea nr.27/1999, precum şi de pct.3 a) din Ordinul nr.145/1998 al Ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale şi nr.770/1998 al Ministrului Finanţelor privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr.14/1998 şi de pct. 2 şi 3 din HG nr.361/1999 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a OUG nr.14/1998. Astfel, reevaluarea mijloacelor fixe în momentul trecerii la autofinanţare conform HG nr.500/1994 nu a avut obiect deoarece toate mijloacele fixe aparţinând patrimoniului CNVM s-au achiziţionat începând cu anul 1995. De asemenea, s-a rezervat din veniturile realizate o sumă egală cu cea corespunzătoare amortizării mijloacelor fixe, pentru a se putea efectua investiţii noi. Astfel, la o amortizare anuală de 840.000.000 lei, valoarea investiţiilor efectuate, respectiv 1.039.050.000 lei a fost net superioară.

ACTIVITATEA DE DECONTARE CU BUGETUL STATULUI

În afara veniturilor colectate pentru autofinanţare, în conformitate cu ultimul alin. din art.7 al Legii nr.52/1994 instituţia noastră colectează şi venituri destinate bugetului de stat provenind din diferite taxe percepute pentru anumite servicii, amenzi, diferite taxe. Până la data de 1 mai 1999, colectarea acestor taxe s-a făcut în cont deschis la Banca Comercială Română. După această dată, colectarea taxelor destinate bugetului de stat prin tarifele fixate de CNVM s-a făcut în conturi deschise la trezoreriile unde plătitorii au domiciliul fiscal. Având în vedere că aceaste instituţii nu efectuează evidenţa pe plătitori, nu s-au mai eliberat extrase de cont, în consecinţă nemaiputând fi urmărită colectarea acestor venituri. În toată perioada CNVM a realizat încasarea prin casieria proprie a sumelor destinate bugetului de stat. Suma colectată prin casierie şi vărsată la trezorerie în perioada 1 ianuarie 2000 – 31 decembrie 2000 a fost de 618.080.625 lei.

În afara colectării de taxe destinate bugetului de stat, instituţia noastră a virat sume în contul datoriilor ce au rezultat din activitatea curentă. Astfel, din totalul cheltuielilor efectuate în anul 2000 din autofinanţare, respectiv 23.046.970 mii lei, viramentele la contribuţia pentru asigurările sociale au fost de 3.389.822 mii lei, adică 15%, viramentele la fondul de şomaj au fost de 608.402 mii lei, adică 3%, iar viramentele la fondul asigurărilor de sănătate au fost de 857.147 mii lei, adică 4%. Dacă avem în considerare şi plata impozitului pe salarii, pensiei suplimentare, contibuţiei la fondul de sănătate şi la fondul de şomaj suportată de salariaţi, sume cifrate la 4.282.466 mii lei, adică 19% din totalul cheltuielilor instituţiei, rezultă că 41% din totalul cheltuielilor din venituri extrabugetare ale CNVM în anul 2000 au fost viramente la bugetele de stat şi bugetul asigurărilor sociale.

CONSIDERENTE LEGATE DE ACTIVITATEA GENERALĂ

CNVM s-a înfiinţat în baza Legii nr.52/1994 ca o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, având drept obiectiv crearea, funcţionarea şi supravegherea pieţei de valori mobiliare, cu instituţiile specifice acestei pieţi.

Atât în Legea nr.52/1994 cât şi în OUG nr.229/2000 se prevede ca în termen de 60 de zile autorităţile abilitate să atribuie CNVM în administrare imobilele necesare funcţionării, deschiderii de reprezentanţe şi înfiinţării burselor de valori. Cu toate că s-au efectuat numeroase demersuri pentru obţinerea de spaţiu (la adminstraţia centrală şi locală de stat, FPS, Autoritatea de Administrare a Patrimoniului a Protocolului de Stat, AVAB), până în prezent acest aspect nu s-a rezolvat.

Începând cu anul 1995 s-a acceptat cu titlu de provizorat stabilirea sediului instituţiei noastre într-un imobil situat în Calea Griviţei nr.21, în calitate de chiriaş.

Acest spaţiu este total inadecvat desfăşurării activităţii. În prezent, creşterea numărului de personal a dus la crearea de condiţii foarte grele de activitate. Astfel, dosare cu lucrări de mare importanţă sunt depozitate pe holuri, numărul de persoane care lucrează într-un birou este foarte mare, iar audierile şi întrevederile cu persoane care reprezintă societăţi comerciale puternice sau instituţii din piaţa de capital se desfăşoară în condiţii jenante. Mai mult, proprietarul imobiliului, Institutul de Matematică al Academiei Române a refuzat prelungirea contractului de închiriere şi a declanşat procedura legală pentru evacuare prin executarea silită din spaţiul ocupat, obţinând o hotărâre judecătorească definitivă. Menţionăm că în prezent CNVM este în situaţia de a fi evacuată, fiind practic pusă în situaţia de a-şi sista activitatea.

 

CAP.4. PROIECTE PRIVIND DEZVOLTAREA PIEȚELOR REGLEMENTATE

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi-a propus ca principale obiective pentru anul 2001 modificarea şi completarea în regim de urgenţă a legislaţiei specifice pieţei de capital, inclusiv elaborarea regulamentelor pentru bursele de mărfuri, întărirea supravegherii şi asigurarea transparenţei, diversificarea produselor şi serviciilor, cooperarea cu comisii similare din alte ţări, precum şi îmbunătăţirea organizării interne a Comisiei.

Perfecţionarea legislaţiei

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare va promova proiecte legislative privind modificarea şi completarea cadrului normativ specific pieţei de capital pentru a răspunde necesităţii de revizuire a legislaţiei, manifestată atât în ţările comunitare cât şi în ţările candidate la integrarea în Uniunea Europeană, efort menit a implementa directivele Uniunii Europene în domeniul pieţelor de capital.

Se doreşte ca proiectele de armonizare şi perfecţionare a actelor normative în vigoare, Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori şi Ordonanţa Guvernului nr.24/1993 privind reglementarea constituirii şi funcţionării fondurilor deschise de investiţii şi a societăţilor de investiţii, să răspundă exigenţelor actuale ale pieţei de capital şi ale integrării României în Uniunea Europeană.

Proiectul normativ ce urmează a fi promovat va prelua principiile ce se regăsesc în Directiva 93/22/EEC privind serviciile de investiţii în domeniul valorilor mobiliare, directiva cadru pentru pieţele de capital, precum şi prevederile celorlalte directive din domeniu.

Intenţia Comisiei este ca prevederile legislative privind valorile mobiliare şi bursele de valori, precum şi cele privind constituirea şi funcţionarea organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare să se regăsească în textul unei singure legi ce urmează a fi propusă spre dezbatere Parlamentului României în a doua jumătate a anului în curs.

Acest nou cadru va trebui să fie coerent, unitar şi să aducă pieţei de capital un grad superior de transparenţă, corectitudine şi siguranţă.

Crearea acestuia nu va avea efecte spectaculoase pe termen scurt, dar va face ca, odată cu însănătoşirea mediului economic, investitorii să evolueze într-un mediu mult mai prietenos, ceea ce va genera o mai mare încredere în piaţa românească de capital şi, implicit, va contribui la sporirea atractivităţii acesteia.

Prin promovarea OUG nr.229/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, CNVM a urmărit să acţioneze în regim de urgenţă, până la apariţia unei legi noi, pentru asigurarea unei reale protecţii a investitorilor şi îmbunătăţirea relaţiei administratori-acţionari.

Pentru mulţi dintre emitenţi, amânarea achitării beneficiilor cuvenite propriilor acţionari la termene foarte lungi, ce adunau ani, devenise o obişnuinţă. Într-un mediu economic puternic inflaţionist, asemenea situaţii diminuează simţitor remunerarea plasamentelor în valori mobiliare, în final erodând randamentul real al respectivelor investiţii. În practică s-au întâlnit cazuri când dividendele cuvenite acţionarilor pentru anul 1997 nu sunt plătite nici până în prezent, afectând încrederea investitorilor în valorile mobiliare tranzacţionate pe pieţele reglementate.

Cu toate că prevederile OUG nr.229/2000 au fost armonizate cu principiile conducerii corporatiste din ţările Uniunii Europene şi din ţările vecine, precum Polonia, Cehia, Ungaria, acţionarii majoritari din câteva societăţi comerciale româneşti, de prim rang, au solicitat şi obţinut abrogarea ordonanţei.

În acest fel, ne regăsim în aceeaşi situaţie ca înainte de abrogarea ordonanţei în care investitorii de portofoliu români şi străini, mari sau mici, în situaţia în care sunt dezavantajaţi de hotărârile acţionarilor majoritari sau de lipsa de transparenţă imediată a deciziilor acestora nu au la dispoziţie prevederi legale care să preîntâmpine aceste situaţii sau să le ofere mijloace legale adecvate pentru apărarea propriilor interese.

În această situaţie a devenit şi mai urgentă modificarea legislaţiei, Comisia propunându-şi să finalizeze în cursul anului 2001 proiectul legislativ privind modificarea şi completarea Legii nr.52/1994 şi depunerea acestuia spre dezbatere la Parlamentul României. După promulgarea legii se va putea trece la elaborarea regulamentelor şi instrucţiunilor necesare în aplicarea acesteia, folosindu-ne şi de experienţa acumulată în cei 6 ani de la reînfiinţarea pieţei de capital româneşti.

Reglementarea burselor de mărfuri

Prin Legea nr.129/2000 pentru aprobarea OG nr.69/1997 privind bursele de mărfuri, această activitate a intrat sub reglementarea, supravegherea şi controlul CNVM, fiind necesară analiza reglementărilor actuale în baza cărora funcţionează bursele de mărfuri, armonizarea lor cu directivele Uniunii Europene şi elaborarea de noi reglementări.

În cadrul CNVM s-a creat, la finele anului 2000, structura funcţională pentru reglementarea şi supravegherea activităţii burselor de mărfuri, urmând ca după numirea de către Parlamentul României a celor doi comisari pentru bursele de mărfuri, să fie specializat personalul care va lucra în cadrul direcţiilor respective.

Direcţia Burse de Mărfuri din CNVM şi-a propus să elaboreze regulamente privind autorizarea şi funcţionarea următoarelor entităţi: societăţi de bursă şi burse de mărfuri, case de compensaţii, societăţi de brokeraj, brokeri şi traderi, societăţi de consultanţă bursieră. De asemenea, se va elabora regulamentul privind licitaţiile pentru achiziţii şi vânzări publice de bunuri şi servicii.

Diversificarea produselor şi creşterea calităţii serviciilor

Lăsând la o parte faptul că economia în ansamblul ei a fost firavă, că afluxul de capital străin a fost extrem de redus, piaţa de capital a fost lipsită şi de activităţi specifice care s-au executat în afara ei, precum tranzacţionarea titlurilor de stat pe piaţa interbancară sau vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de APAPS (fostul FPS) prin negociere directă. Ca exemplu, în România, societăţile de valori mobiliare nu participă la tranzacţionarea titlurilor de stat, în timp ce în anul 1999 în Ungaria existau 15 dealeri primari care activau pe piaţa titlurilor de stat, din care 14 erau societăţi de valori mobiliare. Jocul real al cererii şi ofertei pe această piaţă conduce la stabilirea valorii de referinţă a ratei dobânzii la care se împrumută statul de pe piaţa internă, altfel spus, rata acestei dobânzi poate fi mai mică dacă sunt mai mulţi actori.

Aşa cum s-a văzut din prezentul raport, BVB şi Piaţa RASDAQ şi-au diversificat produsele şi serviciile oferite. Un exemplu în acest sens îl constituie elaborarea reglementărilor şi procedurilor privind tranzacţionarea instrumentelor financiare cu venit fix pentru care s-a executat în anul 2000 câte o tranzacţie, încheiată cu succes în prezenţa factorilor interesaţi, fără a se putea continua şi cu alte tranzacţii din lipsă de cerere. Aceste cauze au făcut ca piaţa bursieră românească să prezinte indicatori specifici mult mai mici decât Polonia, Cehia sau Ungaria în toţi aceşti ani.

Concomitent, se are în vedere aducerea pe pieţele bursiere a unor societăţi comerciale din domenii cu mare perspectivă de dezvoltare (IT, reţele de distribuţie) care să confere consistenţă pieţei de capital. Pentru aceasta se intenţionează utilizarea facilităţilor de ofertă publică iniţială deja existente în programul de tranzacţionare, precum şi conceperea unor regulamente de listare mai suple, destinate special acestei categorii de emitenţi care să fluidizeze accesul în piaţă a unor companii cu potenţial mare de dezvoltare, companii ce caută resurse de finanţare prin această metodă.

O altă măsură se referă la ridicarea pragului pentru admiterea la cota BVB privind valoarea capitalului social al unei societăţi comerciale, la 8 milioane euro pentru categoria I şi la 2 milioane euro pentru categoria a II-a. Pe piaţa RASDAQ urmează să se introducă trei nivele de tranzacţionare. Pentru a fi listat pe unul din primele două nivele, emitentul trebuie să-şi asume obligaţii de transparenţă şi să respecte anumite criterii de piaţă. Astfel, societăţile comerciale care nu respectă cerinţele de raportare şi cele ce nu îndeplinesc criteriile de piaţă vor fi incluse pe nivelul al treilea, unde se vor regăsi şi emitenţii care se tranzacţionează sporadic.

Pentru diversificarea instrumentelor de atragere a capitalului şi a creşterii calităţii serviciilor oferite pe piaţa RASDAQ, s-a hotărât înfiinţarea unui colectiv de lucru format din reprezentanţi ai CNVM, ANSVM, RASDAQ şi SNCDD având ca obiectiv definitivarea în primul trimestru al anului 2001 a noului Regulament de Practică Onestă care va introduce noi reguli menite să conducă la o mai mare disciplină a activităţii desfăşurate pe această piaţă. De asemenea, colectivul va definitiva Regulamentul privind listarea acţiunilor, Regulamentul privind tranzacţionarea acţiunilor şi Procedurile privind listarea şi tranzacţionarea obligaţiilor corporatiste.

Un rol deosebit de important în diversificarea instrumentelor tranzacţionate pe piaţa de capital l-a avut calificarea de către CNVM ca valori mobiliare a instrumentelor financiare derivate cum sunt : contractele futures şi cele cu opţiuni având drept suport mărfuri, valori mobiliare primare ( acţiuni , obligaţiuni), cursul de schimb ( lei/valuta), rata dobânzii şi indicii bursieri.

Calificarea acestor instrumente derivate ca fiind valori mobiliare va revitaliza piaţa, generând posibilitatea introducerii acestor instrumente financiare la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti şi pe piaţa RASDAQ, precum şi dreptul societăţilor de valori mobiliare de a tranzacţiona în cadrul burselor de mărfuri autorizate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

O altă măsură o reprezintă atragerea instrumentelor de tranzacţionare noi, precum titlurile de stat, obligaţiunile corporatiste, obligaţiunile ipotecare şi obligaţiunile municipale, fiind deja testate mecanismele de tranzacţionare ale acestor tipuri de valori mobiliare bazate nu numai pe preţ, ci mai ales pe rate ale dobânzii sau rate de discount. Se va putea astfel asigura suportul de tranzacţionare atât pentru instrumentele de credit pe termen scurt (mai mic de 1 an) ce se pretează la tranzacţionarea pe randamente, cât şi pentru titluri emise pe termen mediu şi lung ce necesită mecanisme bazate pe preţ, exprimat în procente din valoarea nominală.

Toate aceste măsuri ce urmează a fi realizate în cursul anului 2001 vor conduce la creşterea atractivităţii pieţei de capital cu consecinţe pozitive asupra volumului tranzacţiilor derulate.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare îşi propune realizarea unui program coerent de educaţie a micului investitor, prin care acesta să fie nu numai informat cu privire la oportunităţile de investiţie pe piaţa de capital, dar să aibă capacitatea de a surprinde riscul investiţional.

Referitor la globalizarea pieţelor financiare, apreciem că România va trebui să înceapă pregătirea în vederea asigurării accesului în viitor la pieţele financiare străine. Ca o consecinţă a introducerii monedei unice europene, investitorii îşi vor îndrepta atenţia spre sectoarele economice cu creştere rapidă şi spre valorile mobiliare atractive, în situaţia în care activităţile trans-frontaliere ale societăţilor de valori mobiliare şi sistemele de tranzacţionare alternative câştigă tot mai mult teren. Astfel, BVB ar putea acţiona în viitor pe o piaţă de capital regională, alături de bursele din Bulgaria, Grecia şi Turcia sau alături de Bursa de la Viena care are conexiuni mai strânse cu bursele din Frankfurt, Londra şi cu cele de pe Wall Street, adică cu zonele cu putere financiară.

Creşterea transparenţei şi întărirea supravegherii

Pentru perioada următoare una din principalele direcţii de acţiune va fi încurajarea transparenţei pe piaţa de capital. Comisia va supraveghea ca atât entităţile autorizate, cât şi societăţile comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe pieţele reglementate, să realizeze o informare continuă a publicului cu privire la evenimentele importante care produc efecte asupra activităţii financiare a acestora. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare va acţiona pentru îmbunătăţirea formei şi conţinutului minim al rapoartelor financiare şi al altor rapoarte curente publicate de către entităţile autorizate.

Companiile listate pe BVB şi RASDAQ vor întocmi din acest an situaţii financiare compatibile cu cele ale Uniunii Europene, ceea ce va permite investitorilor străini să înţeleagă cu uşurinţă indicatorii economici ai societăţilor comerciale care îi interesează. În acelaşi timp, această armonizare reprezintă şi un pas spre listarea companiilor româneşti performante pe pieţele internaţionale. Aceste situaţii financiare vor fi verificate şi certificate de auditori financiari pregătiţi în acest domeniu.

Tot în anul 2001, Ministerul Finanţelor Publice împreună cu experţi contabili din cadrul instituţiilor pieţei de capital vor elabora reglementări contabile specifice domeniului, armonizate cu directivele Uniunii Europene şi cu standardele internaţionale de contabilitate.

În scopul întăririi supravegherii pe piaţa fondurilor deschise de investiţii, CNVM va coopera cu Banca Naţională a României în vederea stabilirii unor criterii după care să se elaboreze raportul pe care băncile depozitare îl vor transmite Comisiei, astfel încât acesta să răspundă exigenţelor pieţei de capital şi reglementărilor bancare. Săptămânal, Direcţia de supraveghere din CNVM va confrunta raportările primite de la fondurile deschise de investiţii cu cele primite de la depozitari, urmând să se stabilească un algoritm care va permite sesizarea operativă a unor plasamente cu grad mare de risc.

Pentru îmbunătăţirea supravegherii activităţii societăţilor de valori mobiliare, CNVM va defini mai precis elementele care privesc modul de întocmire a situaţiilor lunare transmise de acestea.

Coroborat cu informarea continuă, supravegherea în timp real a pieţei de capital va fi întărită, în sensul că orice eveniment care se produce, fie pe BVB, fie pe Piaţa RASDAQ, vizând încălcarea prevederilor legale sau modificări importante ale preţului ori cantităţii tranzacţionate, să fie transmis în mod operativ Comisiei pentru identificarea cauzelor care au condus la apariţia acestuia şi a măsurilor care urmează a fi luate. De asemenea, se impun soluţii organizatorice care vor permite circulaţia unui flux normal de informaţii între departamentul de supraveghere şi departamentul de control-anchetă.

Cooperarea internaţională

În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, conlucrarea cu autorităţile de supraveghere a pieţei de capital din alte state se reglementează în mod uzual la nivel bilateral, principalele instrumente pentru schimbul de informaţii fiind memorandumul de înţelegere şi acordul de cooperare, de al căror conţinut depinde cadrul în care se efectuează schimbul de informaţii.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a încheiat un memorandum de înţelegere cu autorităţile similare din Portugalia şi acorduri de cooperare cu autorităţile similare din Grecia şi Republica Moldova. În continuare, se are în vedere încheierea de acorduri de cooperare cu autorităţile de supraveghere a pieţei de capital din ţările candidate la aderarea în Uniunea Europeană, în scopul coordonării procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea comunitară.

În cursul acestui an se vor purta discuţii cu Ministerul Finanţelor Publice privind aprobarea încheierii de acorduri de finanţare cu Banca Mondială, având ca scop, în principal, sprijinirea iniţiativei CNVM de revizuire a legislaţiei pieţei de capital ce urmează a fi promovată în cursul anului 2001. De asemenea, se vor purta discuţii şi pentru realizarea de înţelegeri privind includerea proiectelor de asistenţă pentru piaţa de capital în cadrul programului PSAL II, care alături de proiectele ce urmează a fi derulate cu sprijinul programului PHARE vor aduce îmbunătăţiri semnificative în domeniul pieţei valorilor mobiliare.

Organizarea internă a CNVM

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare are drept misiune de a favoriza buna funcţionare a pieţei valorilor mobiliare şi de a fi o autoritate de supraveghere modernă şi eficientă, în acord cu principiile economiei de piaţă. În acest sens, în cursul anului 2001 activitatea se va concentra asupra reconstruirii structurii de organizare şi a dezvoltării instrumentelor managementului instituţiei.

În acest scop, Comisia va elabora un regulament de organizare şi funcţionare a instituţiei menit să asigure ducerea la îndeplinire a misiunii sale. Astfel, se vor stabili sarcini precise şi competenţe clare şi se va încerca stabilirea unui sistem de retribuire a personalului care să încurajeze performanţa.

Pentru asigurarea unei mai bune organizări a activităţii, Comisia va depune diligenţele necesare pentru asigurarea unui spaţiu corespunzător nevoilor sale de funcţionare. În calitatea sa de autoritate de supraveghere a pieţei de capital are de prelucrat, în cadrul activităţii sale curente, o importantă cantitate de informaţii, mare parte din acestea fiind sub forma documentelor pe suport de hârtie. Drept urmare, se impune implementarea unui sistem informatic performant pentru stocarea şi prelucrarea în siguranţă a datelor şi informaţiilor ce trebuie procesate şi păstrate în condiţii de maximă siguranţă.

Alături de organizarea activităţii, un element important ce va fi avut în vedere în perioada următoare va fi şi ridicarea gradului de pregătire de specialitate, în concordanţă cu creşterea complexităţii pieţei de capital, ceea ce necesită forme adecvate de pregătire şi testare a personalului. În acest sens, este necesar sprijinul Parlamentului şi Guvernului României pentru adoptarea unui sistem de salarizare corespunzător responsabilităţii funcţionarilor publici din domeniul pieţei de capital, sistem care să permită atragerea şi păstrarea specialiştilor valoroşi, cu experienţă şi competenţă.

În concluzie, aşa cum rezultă din cele prezentate în întregul raport, problemele cele mai importante cu care se confruntă piaţa de capital românească rămân, în continuare, cele privind recunoaşterea importanţei, rolului şi locului ei în economie.

Este necesar ca pentru piaţa de capital, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare să reprezinte o autoritate cu aceeaşi recunoaştere ca cea pe care o are o bancă centrală pe piaţa monetară.

Ne exprimăm încrederea într-o bună colaborare, intensă şi continuă, între Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice, sub atenta supraveghere a Parlamentului României, în scopul realizării obiectivelor propuse, a sporirii credibilităţii instituţiilor pieţei, având drept ţintă creşterea contribuţiei pieţei de capital la dezvoltarea economiei.