Interviu acordat de doamna Elena Doina Dascălu, prim-vicepreședinte ASF, publicației online www.financialintelligence.ro

Doina Dascălu, ASF: Modificările Ordonanței 114 vor avea un efect pozitiv asupra pieței bursiere și asupra sistemului de pensii administrate privat

Elena Doina Dascalu

 

07.01.2020

 

Modificările propuse Ordonanței 114 vor avea un efect pozitiv asupra pieței bursiere și asupra sistemului de pensii administrate privat, este de părere Doina Dascălu, Prim-vicepreşedintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Domnia sa ne-a vorbit într-un interviu, în exclusivitate, despre proiectele ASF și despre evoluția celor trei piețe supravegheate – piața de capital, asigurări, pensii private, în 2019. Acesta este primul interviu acordat unei publicații de către doamna Doina Dascălu, din poziția de Prim-vicepreşedinte ASF.

Doina Dascălu a preluat, în octombrie, și atribuțiile de președinte ASF, după ce Leonardo Badea a fost numit viceguvernator la Banca Națională a României

 

Cum a fost anul 2019 pentru ASF?

Doina Dascălu: Anul 2019 a reprezentat un an în care atât ASF, cât și piețele reglementate au întâmpinat mai multe provocări, care s-au transformat ulterior în oportunități de consolidare a unor procese și proiecte demarate anterior.

ASF a urmărit cu precădere îndeplinirea obiectivelor strategice ale instituției, prin asigurarea funcționării corecte a piețelor, dar și prin corelarea prevederilor legislative naționale cu legislația europeană și cu cele mai bune practici internaționale în domeniu.

Scopul principal a fost creșterea încrederii investitorilor în piețele financiare nebancare, dar și protecția acestora și îmbunătățirea calității serviciilor. Totodată, stabilitatea financiară a reprezentat o activitate cu caracter permanent, de o importanță sporită, pentru a răspunde nevoii de abordare sistemică a riscurilor.

De altfel, ASF a publicat în premieră, anul trecut, un amplu raport privind stabilitatea piețelor financiare nebancare, primul dintr-o serie periodică ce va contribui la creșterea transparenței din perspectiva identificării timpurie a principalelor riscuri și vulnerabilități la adresa stabilității financiare.

Scopul pe care ASF și l-a propus a fost acela de a continua dezvoltarea și consolidarea instituțională, integrând orientarea către risc și către conduită, cu o componentă de natură preventivă, astfel încât activitatea de supraveghere să asigure fundamente optime pentru dezvoltarea piețelor și protecția consumatorilor. De asemenea, pentru o mai bună claritate și transparență, ASF a urmărit simplificarea cadrului legislativ, în spiritul clarității și al facilitării accesului consumatorilor de produse financiare.

Pe plan extern, ASF a alocat o atenție deosebită pregătirii Președinției României la Consiliul UE, participând la negocieri și reuniuni de lucru în 12 dosare legislative care au vizat piața financiară nebancară, dintre care prioritare au fost: produsul pan european de pensii, distribuția transfrontalieră a fondurilor de investiții, revizuirea sistemului european de supraveghere financiară, creșterea rezistenței infrastructurii post tranzacționare, reglementarea firmelor de investiții; supravegherea contrapărților centrale, finanțarea participativă. Bineînțeles, au fost și alte dosare care implică reforme importante pentru zona financiară, precum finanțarea durabilă, în contextul în care în domeniul serviciilor financiare sunt necesare progrese în sensul finalizării Uniunii Bancare și Uniunii Piețelor de Capital.

Care au fost cele mai importante proiecte?

Doina Dascălu: Pentru consolidarea funcției de supraveghere a sectorului de asigurări, am demarat în anul 2019 un proiect, în colaborare cu EIOPA, care are ca scop asigurarea celor mai eficiente instrumente de supraveghere a pieței de asigurări, pentru detectarea riscurilor majore la adresa stabilității financiare, atât din perspectivă micro, cât și macro prudențială. Totodată, având în vedere evoluțiile rapide pe piețele financiare și integrarea avansată a tehnologiei, ASF a demarat proiecte care urmează a fi piloni de bază în următorii ani pentru dezvoltarea și susținerea dezvoltării controlate a inovațiilor tehnologice, care sunt din ce în ce mai numeroase, mai frecvente și mai interconectate la nivel global: FinTech Hub și InsurTech Hub (specific asigurărilor). 

Pentru piața de capital a fost demarat un proiect privind consolidarea funcției de supraveghere, în colaborare cu Banca Mondială, care are drept scop întărirea componentelor off-site (atât din punctul de vedere al conduitei, cât şi al prudențialității) şi on-site pentru firmele de investiții şi administratorii de fonduri, în vederea alinierii la cele mai bune practici europene. În cadrul proiectului a fost inclusă şi revizuirea proiectului de lege privind fondurile alternative de investiții. De asemenea, ASF a implementat un plan de acțiune pentru sprijinirea creării unei contrapărți centrale naționale, care s-a înființat deja și care este în proces de obținere a autorizației de funcționare.

ASF s-a angajat să identifice cea mai potrivită modalitate de soluționare a situației conturilor inactive pe piața de capital, deținute de către persoane fizice beneficiare ale programului de privatizare în masă, actualizate în urma evenimentelor corporative intervenite la nivelul emitenților și care nu au făcut obiectul niciunei înstrăinări, cumpărări, grevări de sarcini, transfer sau oricărei alte asemenea operațiuni juridice începând cu data de 1 ianuarie 2007 și în legătură cu care nu s-au încasat dividende de către titularul acțiunilor începând cu data de 1 ianuarie 2015. Pentru aceasta, ASF a obținut un program de finanțare europeană în colaborare cu BERD în calitate de consultant, iar proiectul este estimat să se finalizeze în acest an.

O componentă relevantă în promovarea stabilității financiare și funcționarea eficientă a piețelor a reprezentat-o simplificarea cadrului de reglementare și asigurarea convergenței intersectoriale urmărindu-se, acolo unde este posibil, un set de reguli unitare aplicabile tuturor entităților reglementate și supravegheate. Activitatea de convergență în domeniul supravegherii și în domeniul legislativ s-a desfășurat cu un efort colectiv al tuturor sectoarelor de supraveghere pentru a atinge un nivel ridicat, eficient și consecvent de performanță la nivelul instituției.

Din perspectiva guvernanței instituționale, ASF este în curs de modernizare a infrastructurii informatice, având în desfășurare un proiect de implementare a unor soluții IT integrate de ultimă generație.

Care au fost principalele realizări pentru fiecare sector?

Doina Dascălu: Dacă vorbim despre piața de capital, consider că cea mai importantă realizare a fost acordarea clasificării de piață emergentă de către FTSE. Încă de la înființarea sa, ASF a depus toate eforturile necesare, în sfera sa de  competență, pentru a sprijini obținerea acestui statut, atât de necesar pentru dezvoltarea pieței financiare naționale, pentru creșterea lichidității și atragerea mai multor investitori internaționali.

În ultimii ani, ASF a colaborat cu toți stakeholderii și și-a asumat îndepărtarea unor bariere și soluționarea unor spețe mai vechi care presupuneau multă birocrație, opacitate, dificultăți de accesare etc. Prin activitățile desfășurate, ASF a pus accent pe implementarea directivelor europene, revizuirea legislației secundare pentru transparență și suplețe, eficientizarea infrastructurii, promovarea pieței de capital românești în țară și în străinătate, îmbunătățirea nivelului de educație financiară prin ample programe desfășurate în toate formele de învățământ, creșterea lichidității și dezvoltarea pieței obligațiunilor prin facilitarea accesului emitenților la finanțare, inclusiv al companiilor mici și mijlocii.

De exemplu, sistemul multilateral de tranzacționare reprezintă și o platformă adresată finanțării IMM-urilor, iar numărul acestora a crescut considerabil. În 2019, numărul societăților emitente de obligațiuni pe acest segment a crescut de la 7 la 16, în timp ce valoarea tranzacțiilor acestor instrumente a crescut cu 185%, ajungând la peste 57 de milioane de lei.  Am asistat la emisiuni noi de obligațiuni și pe segmentul principal al bursei, iar valoarea tranzacțiilor acestora s-a ridicat la aproape două miliarde de lei. 

Pe piața pensiilor private s-au depus toate eforturile pentru completarea arhitecturii sistemului cu Pilonul IV, cel al pensiilor ocupaționale, proiectul de lege fiind aprobat în unanimitate în Camera Deputaților în luna decembrie a anului 2019.

România era una dintre puținele ţări care nu avea reglementată legea pensiilor ocupaționale. Practic, orice persoană care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute în schema fondului de pensii ocupaționale va putea participa la acest nou tip de fond de pensii, care este opțional.

Pe piața asigurărilor, cadrul legislativ a fost completat cu Legea privind societățile mutuale de asigurare. De asemenea, ASF a urmărit cu prioritate întărirea și dezvoltarea mecanismelor de identificare timpurie a riscurilor emergente la nivel individual și la nivel de sector și, implicit, concentrarea procesului de supraveghere către zonele cu risc mai ridicat. Din perspectiva diversificării pieței asigurărilor și scăderii ponderii RCA în totalul primelor de asigurare, ASF a acționat pentru creșterea gradului de accesibilitate și atractivitate a asigurărilor de viață, pentru susținerea asigurărilor de sănătate și pentru echilibrarea ponderilor produselor disponibile prin stimularea acelora cu utilitate maximă pentru consumatori. De altfel, primele 9 luni ale anului 2019 au arătat creșteri semnificative pe segmentele asigurărilor de viață (5%), de sănătate (30%) și de locuințe (7%), comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, însoțite de îmbunătățirea indicatorilor de solvabilitate la nivelul pieței.

Care sunt principalele modificări la Legea RCA susținute de ASF?

Doina Dascălu: Având în vedere emiterea de către Comisia Europeană a Avizului motivat în data de 26.07.2019 și ținând cont de urgența îndeplinirii obligațiilor și respectării termenului impus, se propune modificarea prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.

Proiectul de modificare a Legii nr. 132/2017 are în vedere în principal următoarele:

  • modificări asupra modului de funcționare a „asiguratului cu risc ridicat”:

Întrucât Comisia Europeană consideră că, prin actualul mod de funcționare, este îngrădită libertatea de tarifare prin impunerea unei prime calculate și ofertate de către BAAR și nu de către asigurătorul RCA, propunerea de modificare a legislației are în vedere eliminarea obligației BAAR de ofertare a primei de asigurare în cazul asiguratului cu risc ridicat.

Totodată, se are în vedere instituirea obligațiilor BAAR de alocare a asiguratului cu risc ridicat, conform politicilor și procedurilor proprii, proceduri interne care stabilesc și condițiile de încheiere a asigurării, asumate de către toți membrii BAAR, precum și de stabilire a unor reguli de conduită aplicabile membrilor săi inclusiv cu privire la încheierea asigurării RCA în cazul asiguraților cu risc ridicat.

–            abrogarea prevederilor ce limitează cheltuielile administrative și de vânzare ale poliței de asigurare ce pot fi incluse de către asigurători în calculul tarifelor de primă.

–          eliminarea obligației ASF de reglementare a modului de calcul al tarifelor de primă, a criteriilor de risc, a indicilor de încărcare, a coeficienților de majorare şi/sau corecție ori alte instrumente de ajustare a tarifelor de primă, condiții în care calculul va avea în vedere respectarea principiilor actuariale general acceptate.

–             punerea în acord a prevederilor din cuprinsul Legii nr. 132/2017 ce reglementează modul de distribuire a contractelor RCA cu prevederile Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări, acestea intrând în vigoare ulterior publicării legii RCA. Astfel, se reglementează asumarea răspunderii de către societățile de asigurare  pentru emiterea  tuturor  contractelor RCA indiferent de canalul de distribuție utilizat, fie direct sau prin intermediarii de asigurări sau de asigurări auxiliare, definiți conform Legii 236/2018.

Piața de capital și piața de pensii private au fost bulversate de OUG 114. ASF a susținut prevederile OUG 114 pentru Pilonul II. Cum vedeți evoluția pieței – faptul că administratorii au înregistrat pierderi pentru prima dată în 7 ani?

Doina Dascălu: În contextul zbuciumat al modificărilor legislative privind piața pensiilor private de la sfârșitul anului 2018, ASF a colaborat strâns cu reprezentanții pieței și a realizat mai multe analize de impact și scenarii de senzitivitate privind posibile evoluții adverse în sistemul de pensii administrate privat.  În cele din urmă, toate discuțiile purtate între părțile implicate și rezultatele analizelor au determinat modificarea Ordonanței 114, inițial prin suspendarea aplicării reglementărilor privind cerințele de capital ale administratorilor fondurilor de pensii în vederea reducerii impactului negativ asupra stabilității financiare a administratorilor, apoi prin identificarea unei formule de calcul a capitalului social sustenabilă și echitabilă, agreată de industrie.

Modificările legislative au vizat și reducerea cuantumului comisioanelor percepute de administratori, ceea ce apreciem a fi o măsură în favoarea participanților, având în vedere acumularea volumelor tot mai mari de active în fondurile de pensii, necesitatea stabilirii unei corelații între costuri și performanță investițională și faptul că majoritatea recuperaseră deja sumele investite inițial pentru demararea sistemului în anul 2008. ASF a susținut activitatea administratorilor în noul context legislativ privind reducerea comisioanelor, prin scăderea taxelor percepute de autoritate.

Activitatea de administrare a fondurilor de pensii este una pe termen lung, cu perspective solide de creștere în continuare. Înțelegem și suntem de acord cu faptul că impredictibilitatea legislativă nu este de dorit în niciun domeniu. ASF colaborează, pe termen lung, cu toate părțile implicate pentru obținerea stabilității și atenuarea eventualelor consecințe negative, concomitent cu susținerea dezvoltării sănătoase a pieței și protecției participanților.

În ceea ce privește piața de capital, aceasta a avut o corecție mai amplă la finalul anului 2018, dar indicii au recuperat considerabil, având în vedere soluționarea favorabilă a aspectelor cu potențial destabilizator.

Ce așteptări aveți pentru piață, după ce OUG 114 va fi modificată substanțial de către Guvern?

Doina Dascălu: Apreciem faptul că modificările propuse Ordonanței 114 vor avea un efect pozitiv asupra pieței bursiere și asupra sistemului de pensii administrate privat. Anularea posibilității transferului de la Pilonul II la Pilonul I și eventuala creștere a contribuțiilor în anii viitori pot contribui pe termen lung la obținerea unor venituri decente și echitabile de către viitorii pensionari, concomitent cu reducerea presiunilor asupra sistemului public de pensii și a impactului negativ asupra bugetului.

Cum vă așteptați ca ASF să încheie anul din punct de vedere financiar?

Doina Dascălu: ASF estimează ca anul 2019 se va închide cu un rezultat pozitiv/excedent, ce se va determina odată cu întocmirea situațiilor financiare aferente anului trecut.

Au existat in continuare critici privind politizarea conducerii ASF. Cum le răspundeți?

Doina Dascălu: Numirea membrilor Consiliului ASF se face de către Parlamentul României, în urma audierii acestora de către comisiile de buget și cele economice din Camera Deputaților și Senat, iar validarea candidaturilor are în vedere un set de criterii profesionale, prevăzute în OUG 93/2012. Obiecțiile privind respectarea acestor criterii au primit deja, după cum știți, un răspuns din partea Curții Constituționale, care a confirmat că numirea membrilor Consiliului ASF s-a făcut urmărind cu strictețe prevederile actului normativ privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității.

La înființarea ASF a fost derulat un program de restructurare. Care este acum numărul de angajați și care este fondul de salarii?

Doina Dascălu: La sfârșitul anului 2019, ASF avea 541 de salariați. Datele cu privire la cheltuielile de personal se regăsesc în rapoartele anuale ale ASF, publicate pe site.

Cum vedeți proiectul legislativ potrivit căruia conducerea ASF ar  putea fi demisa in cazul respingerii raportului anual?

Doina Dascălu: ASF este o instituție autonomă, independentă, autofinanțată, care în exercitarea atribuțiilor sale, potrivit cadrului de reglementare, nu poate fi îngrădită de nici o altă autoritate. Desigur, Parlamentului României este forul instituțional care poate decide în ce mod este evaluată activitatea instituției noastre; vom respecta în mod cert orice obligație instituită de legiuitor în acest sens. Întocmirea raportului anual este doar unul dintre demersurile ce privesc transparența activității noastre, raportul fiind depus în fiecare an la Parlament si publicat pe site-ul Autorității.

ASF este o instituție cu rol strategic pentru piața financiară românească și trebuie să ne preocupe înainte de toate profesionalismul în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de legislația care guvernează activitatea Autorității.