Euro şi geopolitica europeană

Aparitia euro tine de mersul proiectului european ca proces integrationist; moneda comuna are o dimensiune politica pronuntata. Nu intamplator, intre radacinile profunde ale crizei zonei euro se numara subestimarea de catre unii lideri politici europeni, cu ani in urma, a necesitatii de a avea fundamente institutionale si politice solide, intre care o componenta fiscala (integrare fiscala).

Acum mai bine de trei decenii, studii pentru Comisia Europeana subliniau ca o integrare monetara ar implica un buget propriu de peste 5% din PIB-ul tarilor membre (ex. raportul MacDougall). Si acum se vorbeste despre formarea unui buget al zonei euro, de structuri institutionale si politice (vezi raportul grupului Glienicker in Germania si cel al grupului Eiffel in Franta). Presedintele Consiliului European, van Rompuy, a enuntat si el ideea unei “capacitati fiscale” comune, care sa permita amortizarea socurilor asimetrice in zona euro, dar tarile cu vocea mai influenta (Germania in primul rand) nu sunt gata pentru o mutualizare, fie si partiala, a obligatiilor.

Zona euro este brazdata de discrepante majore intre economii, iar euro functioneaza ca o moneda subevaluata pentru economia superperformanta a Germaniei si ca o moneda supraevaluata pentru economiile mai putin competitive. Drept este ca taieri de venituri operate in tarile sudice au redus dezechilibrele externe ale Greciei, Spaniei, Portugaliei, etc, insa aceasta situatie nu este o garantie a relansarii economice si, in plus, nici nu stabilizeaza bilanturi bancare in mod automat.

Uniunea Bancara  inainteaza ca o formula de a salva zona euro, in conditiile in care are loc o fragmentare a pietelor. Se incearca ruperea legaturii ombilicale intre datorii suverane si bilanturi bancare prin institutia suprevegherii comune (Single Supervisor Mechanism/SSM) si un fond de rezolutiune comun (SRM). Acesta din urma ar beneficia, peste un numar de ani, de cca 55 miliarde euro pentru a interveni in cazul esecului unei (unor) banci. Insa, dimensiunea Fondului este mica fata de marimea sectorului bancar european. Nu se vorbeste inca serios despre o schema de garantare comuna a depozitelor, asa cum ar fi normal intr-o uniune monetara. Bugetele nationale sunt esentialmente responsabile din acest punct de vedere. Iar resursele tarilor sunt foarte diferite. Schemele de implicare a creditorilor si actionarilor in salvarea unor banci (bailing-in) vor mari costuri de finantare, mai ales pe termen scurt. O concluzie ar fi ca este inca cale lunga pana la insanatosirea zonei euro. Sa adaugam ca sectorul financiar (bancar) in tarile industrializate (in Europa) este supradimensionat si mult din activitatea se axeaza pe trading (operatiuni speculative), ceea ce nu ajuta protejarea stabilitatii economice. De aici au rezultat preocupari pentru gasirea de mijloace macroprudentiale, care sa previna/atenueze riscuri sistemice.

Ce am schitat mai sus, pe fondul crizei financiare si a crizei zonei euro, a indus mefienta fata de aderarea rapida la zona euro in ultimii ani. Nu putini au fost cei care au anticipat o reconfigurare a Uniunii Monetare, cu diverse implicatii politice si economice. Tarile ce au aderat la UE incepand cu 2004 si care nu fac parte din zona euro inca, au intrat in expectativa fata de o intrare “prematura”. Sa amintim ca Romania avea in vedere aderarea in 2015, momentul imaginat acum fiind plasat catre finele deceniului. Criza zonei euro arata ca fara o convergenta reala riscurile de a te sufoca “inauntru” sunt foarte mari.

Dar au aparut criza din Ucraina, evenimentul extrem al anexarii Crimeii de catre Rusia. Eceste evenimente reliefeaza nu numai dimensiunea politica a apartenentei la zona euro, ci si un aspect geopolitic. Traim un moment de rescriere a sferelor de influente, de redefiniere a ordinii europene, la aproape un sfert de veac de la caderea Zidului Berlinului. Oficiali ai tarilor baltice, explicit, sau implicit, nu au ezitat sa lege intrarea in zona euro de o mai organica legare a destinului tarilor lor de nucleul tare al Uniunii Europene. Altfel spus, mai mult decat ratiuni derivate din regimul consiliului monetar (care leaga o moneda locala de euro printr-un curs fix) intervin motive de securitate nationala, optiuni strategice cu trimiteri adanci in istoria europeana.

Ce se intampla acum in Rasaritul Uniunii va testa capacitatea europenilor de a dezvolta proiectul european in conditii de stress geopolitic. Mult depinde si de modul in care Germania, ca cel mai puternic stat din UE nu numai din punct de vedere al preeminentei sale economice, isi va structura relatia cu Moscova in lumina evenimentelor recente. Iar aici dosarul energetic ofera o cheie de deslusire a unor scenarii posibile (ministrul german al energie, Sigmar Gabriel, a declarat ca nu ar exista o alternativa rezonabila la aprovizionarea cu gaz natural din Rusia). Tot Germania are rolul principal in completarea mecanismelor Uniunii Bancare si sprijinirea activitatii economice de ansamblu in zona euro, in reforma sistemului bancar (financiar). Si aici mai sunt multe lucruri importante de facut.  Relevanta geopolitica a zonei euro depinde deci de consolidarea sa. Oricum, in lipsa adanciri integrarii europene UE va fi un actor dezavantajat in geopolitica globala.

Zona euro capata, in asemenea circumstante, o semnificatie accentuata din punct de vedere geopolitic; poate creste astfel inclinatia de aderare la Uniunea Monetara. O asemenea interpretare poate fi aplicata si interesului strategic al Romaniei, ca tara de frontiera a UE, de a se apropia de Uniunea Bancara, de a adera la zona euro. Acestea fiind spuse, realizarea unor fundamente economice ( micro si macro) si institutionale cat mai solide ramane o preconditie a aderarii la zona auro.

Este greu de imaginat intrarea in zona euro fara a face parte din spatiul Schengen. De aceea, intrarea in acest spatiu este o conditie necesara pentru aderare. Tot asa se cuvine sa fie judecat si interesul fata de Uniunea Bancara, care nu este explicabil numai prin ponderea covarsitoare a bancilor straine pe piata financiara autohtona. Articol publicat pe zf.ro, în data de 30.03.2014